Echipa arhitectilor etapei

Intrebare: Care ar trebui sa fie cel mai mic lucru de care sa ne apucam in munca in grup si care e cel mai important ?

Raspuns: Exista multe feluri de munca si relatii in grup: cand prietenii sunt mai mici fata de mine, mai mari fata decat mine, sau egali mie, saudaca ma raportez lor ca revelatia Creatorului sau ii folosesc ca un scut. Grupul este totul. Este o dorinta pe care o pot dirija, cu care ma pot juca si prin ea determin atitudinea mea fata de Creator. Prin grup dobandesc Masach ( ecran ). Toate cererile mele, rugaciunile mele, definitiile si clarificarile merg prin grup catre Creator.

Grupul este busola cu care ma pot concentra pe Creator, forta superioara. Daca ma pot conecta cu prietenii si pot fi incorporat in ei, voi fi mai concentrat si mai precis focalizat pe Creator. In lumea corporala vad pe cineva si ma pot apropia de el. Dar in lumea spirituala, nu –L vad pe Creator, nu stiu ce este atributul daruirii, sau unde este, pe ce lungime de unda. Este ca si cum as avea un radio, dar nu stiu cum sa gasesc postul si caut dintre milioane de alte posturi.

Asa ca am o problema pentru ca pana la urma nu stiu ce e spiritualitatea si mi-o imaginez intr-un mod total eronat. Daca ar fi fost simplu opusul, ar fi fost bine, cel putin mi-ar fi dat o directie. La urma urmei nu stiu unde sa o caut. Stau in mijlocul unui cerc si pot merge in orice directie in cele 360°, si conform naturii mele niciodata nu voi fi capabil sa ghicesc directia corecta.

De aceea, exista un singur mijloc: grupul, prin care pot oarecum sa imi imaginez proprietatea daruirii. Daca tajnesc a ma conecta cu ei intern, atunci in acea conexiune, in aspiratia mea pentru ei, voi incepe sa simt ce este acest atribut de daruire al Creatorului. Asadar pot stabili in interiorul meu atitudinea indreptata catre El.

Astfel, grupul devine cel mai pretios lucru pentru mine, un mijloc prin care dobandesc singurul si cel mai important scop al meu. Incep sa simt ca atunci cand sunt cu grupul si intemeiem conexiunea intre noi, atunci il pot descoperi pe Creator. Creatorul este revelat doar in acea stare, in deficienta colectiva, in trairea colectiva care se naste intre mine si grup. Altfel El nu are unde sa fie revelat.

Este ca si cum am construi o scena impreuna unde Creatorul poate aparea si se poate manifesta, in interiorul sentimentului nostru de conectare comuna, a garantiei reciproce, si adeziunii noastre. Daca asta nu ar exista, nu ar fi nici atributul daruirii in care Creatorul ar putea fi revelat, deoarece o echivalenta de forma este necesara pentru asta.

 Din partea intai a Lectiei Zilnice de Kabbalah 25/1/2012, Shamati #175

Discussion | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed