Timpul dedicat confesiunii și căinței este unul al descoperirii calităților caracteristice care nu-mi permit să mă conectez cu ceilalți oameni. Și toate acestea se petrec înainte de începerea corecției, adică mai înainte de anul nou evreiesc. În primul rând trebuie să clarific ce anume mă deranjează. Este rezonabil să presupunem că este vorba despre eul meu și că, pur și simplu  nu doresc să mă conectez și să mă unesc.    

Întrebare: Într-adevăr nu vreau! Viața în paradis este aceea în care stau singur pe o plajă unde nu e nimeni în jurul meu cu excepția celor care îmi sunt apropiați și de care am nevoie. Dar spuneți că paradisul este acolo unde suntem uniți, oare nu va fi prea mare înghesuiala?

Răspuns: Pentru noi nu va fi prea mare aglomerația. Vom simți armonia perfectă din interiorul acestei conexiuni pentru că nimeni nu ne va deranja.

Comentariu: În fiecare an călătoresc spre cel mai izolat loc din lume pentru a petrece o vacanță acolo unde nu mai există nici un suflet. Acesta este paradisul pentru mine.

Răspuns: A încerca să fugim de rău și să ne ascundem într-un loc lipsit de oameni este o atitudine opusă căii de rezolvare a lipsei noastre de unitate.

Poți rămâne între oameni și să te simți bine, ca atunci când ești singur, dar mult mai bine. Totul depinde doar de relațiile mele cu ceilalți și de cât de multă presiune și forță exercită aceștia asupra mea pentru a mă face conștient de faptul că depind de ei.

Aceasta înseamnă a corecta relațiile noastre cu ceilalți oameni, pentru a simți că suntem cu toții părți ale aceluiași corp. Cu alte cuvinte, aceștia nu mă mai vor deranja, din contră fiecare om îmi va fi necesar deoarece el va fi gata să mă ajute cu tot ceea ce doresc sau am nevoie. Conexiunea noastră va fi una ideală.

În orice caz, nu putem să ne descurcăm fără oameni, nu avem de ales: trebuie să stăm împreună. Astăzi suntem șapte miliarde de oameni pe Pământ și peste 50-100 de ani vom fi de două ori mai mulți. Așa încât nu avem unde să ne mai ascundem unii de alții; trebuie să înțelegem că programul general al naturii este acela de a ne transforma într-un singur om cu o singură inimă. Atunci am să simt cu adevărat că nimeni nu este de prisos, în ciuda faptului că în jurul meu se găsesc milioane de oameni. Nu voi simți că mă aflu într-o mulțime de oameni ci voi percepe faptul că fiecare om este necesar și îmi completează dorința.

Regretele și căința sunt necesare în luna lui Elul, ele indică faptul că am descoperit dorințele interne care mă împiedică să mă conectez. Este suficient să le descopăr și să le expun, instantaneu acestea se vor corecta. Atunci când eu le apreciez ca fiind păcate, ele sunt corectate imediat de către Lumina care reformează. De la noi nu se cere nimic altceva decât să ne descoperim natura egoistă, precum și rezistența internă față de realizarea unității cu ceilalți. Și este bine că acest rău este revelat, pentru că Lumina urăște societatea noastră egoistă și este gata să o corecteze chiar din primul moment în care noi cerem acest lucru.

Întrebare: De ce este rău să ne dorim să fim singuri?

Răspuns: Pentru că scopul creației este acela de a ne aduce la unitate și când ne îndepărtăm de unitate ne îndepărtăm de scopul creației, suferind din faptul că ne mișcăm în direcție opusă. Există posibilitatea de a-mi corecta conexiunea cu ceilalți și de a simți că mă găsesc într-o stare armonioasă, ideală și minunată împreună cu ceilalți oameni, dar, în locul acestei stări, eu fug pentru o săptămână ca să fiu singur, măcar un pic, apoi trebuie să mă întorc acasă. Când m-aș putea simți în vacanță tot anul, ca și cum n-ar fi nimeni în jurul meu!

În fond, nu este posibil să plecăm într-un loc absolut izolat. Avem nevoie de serviciile multor oameni; avem nevoie de medici, de bucătari, băcani și bancheri. Suntem forțați să muncim și să-i servim pe ceilalți, să câștigăm bani și să avem grijă de familie. Așadar trebuie să stabilim relații cu alți oameni. 

Priviți ce se întâmplă în lume pentru că nu facem acest lucru – evenimentele recente și invazia masivă de imigranți care încearcă să-și croiască drum în Europa. Natura ne aduce în situații extreme, așa cum este și cea actuală, care ne solicită să găsim o cale prin care să ne conectăm în mod corect. 

From the Israeli Radio Program 103FM, 8/30/15

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala | Add Comment →