Întrebare: Cum putem ști că acțiunile noastre sunt în favoarea Creatorului?

Răspuns: Dacă Creatorul este o formă certă pe care eu o pun împreună înăuntrul meu, atunci trebuie să știu ce este în favoarea Lui și ce nu este. Dacă forma pe care o pun împreună este o formă totală de dăruire, atunci este în favoarea acțiunii de a dărui.

Creatorul este în interiorul meu. O persoană nu știe nimic despre ce este în afara lui; lumea ce mi se pare mie că mă înconjoară este o iluzie. Este o minciună care a fost creată astfel încât atitudinea mea înspre ea, ca şi către o lume externă, să fiu capabil să-i învăţ cele mai mai detalii, prin scoaterea acestor lucruri în afara mea.

Dacă aş putea să-mi scot sentimentele şi gândurile mele şi să văd că le împrăştiu în toată lumea, atunci ar putea fi Lumea Ein Sof (Infinitatea). Atunci aş descoperi că lumea noastră nu există, că sunt părţi ale vaselor mele. În fapt nu există nimic, nici imaginile şi nici oamenii din jurul meu. Toate acestea sunt eu, numit „Adam” (om) care stă înaintea forţei Creatorului. Acum nu îl văd pe El, dar mi s-a dat o şansă să încep să-L simt.

Noi nu suntem capabili să ştim ceva despre nimic din ce este în afara noastră din moment ce totul este „din acţiunile Tale te Vom cunoaște”, și pentru a face asta trebuie să obținem atributele spirituale prin noi înșine. Lumile spirituale sunt diferite de lumea corporală.

Există o regiune în noi care este ca un punct alb, în care nu simțim nimic nou. Această regiune este gradat revelată și se numește „lumea superioară”.

Există o altă regiune pe care o simt ca „lumea aceasta”, şi atunci încep să mă simt rău în ea ca şi cum este aglomerată în înghesuită în acest cerc. Încep să cercetez; poate că există ceva în afara ei.

Câteva din simţurile mele îmi spun că există ceva dincolo de barierele mele pentru că această parte a simţurilor mele îmi este ascunsă: Simt că trăiesc în ele şi că mor. Sunt de asemenea şi diferite discernăminte în mine: natura nemişcată, vegetativă şi cea „vorbitoare”, pe care de asemenea o simt ca „această lume”. Ele de asemenea apar şi dispar, sunt născute şi moarte. Văd viaţa lor după moarte şi prin asta încep să mă gândesc că totul este temporar şi expandabil; totul se schimbă şi atunci simt un fel de gol. Deci încep să cercetez şi să investighez ce este dincolo de graniţele acestei vieţi corporale.

Dacă nu sparg graniţele barierelor mele, cum voi fi capabil să descopăr ce se întâmplă acolo? Aşa este cum intrăm în Lumea Superioară care este dincolo de graniţele acestei lumi şi lumea superioară este toate dorinţele de a primi, şi dacă le unim, rezultatul este Lumea Ein Sof.

Din partea întâi a Lecţiei Zilnice de Kabbalah, 15.01.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul | Add Comment →