Frica în fața Creatorului

Tora, “Deutoronomul”, 04:09 – 04:10 : Decât numai păzește-te și îți ferește cu îngrijire sufletul tău, ca să nu uiți acele lucruri pe care le-au văzut ochii tăi și să nu-ți iasă ele de la inimă în toate zilele vieții tale ; să le spui fiilor și fiilor feciorilor tăi.  Să le spui de ziua aceea în care ai stat tu înaintea Domnului Dumnezeului tău, la Horeb, de ziua adunării când a zis Domnul către mine : Adună la Mine poporul și Eu îi voi vesti cuvintele Mele, din care se vor Învăța ei a se teme de Mine în toate zilele vieții lor de pe pământ și vor învăța pe fiii lor.

Frica nu este frică de Creator sau de oameni, ci frică că nu pot face tot ceea ce El îmi cere.

Comentariu: Atunci de ce este spus, “Vor învăța ei a se teme de Mine în toate zilele vieții lor de pe pământ” ?

Răspuns: În acest caz particular vorbim de frică animalului care este moștenită în oameni. Felul în care omul are frică de tunet, fulger, animalele sălbatice, hoți și dușmani, în același mod are frică și față de Creator. Dar frică animalului nu se poate compară în nici un fel cu frică spirituală, atunci când faci un calcul, nu privitor la sine, ci cu privire la atitudinea ta față de Creator.

Persoană care există în lumea spirituală nu-și poate permite să nu aibă frică în față Creatorului. Și din acest punct de vedere al egoismului sau a altor calcule, absolut această nu contează pentru persoană sau pentru Creator. Pur și simplu nu-și poate permite o atitudine spre un astfel de ideal măreț, alta decât frică.

Creatorul nu este o persoană și nici un fel de imagine, ci un mod de a dărui, iubi și abilitatea de a ieși din sine.

Remarcă: Înainte de a trece graniță spirituală, Creatorul ne este ascuns. Iar după trecere, persoana însăși începe se ascundă, precum Moise, care se ascunde sub pietre tot timpul. Iar oamenii percep asta ca fiind frica față de Creator.

Răspuns: În primul rând, nu ar trebui să ne fie frică de Creator. Cert este faptul că Creatorul nu ne pedepsește, ci ne conduce, ne  învață și ne educă. Fiind calitatea dăruirii absolute, calitatea superioară a naturii, nu caută să facă ceva special cu fiecare dintre noi, ci prin dragoste și afecțiune infinită ne arată cum trebuie să ne schimbăm.

Dacă înțelegem asta, avem o conexiune foarte clară, directă și sensibilă cu Creatorul și astfel, vom putea să ne corectăm în mod special, pentru a atinge constant această stare, cu o mai bună înțelegere a misiunii mai înalte, într-un mod conștient și nu din frică.

Întrebare: Este posibil să putem spune că această frică este o frică de a nu iubi îndeajuns, de a nu dărui îndeajuns ?

Răspuns: Faptul este că nu putem descrie calitățile spirituale în cuvinte. Doar când o persoană le primește începe să înțeleagă despre ce vorbește Tora, altfel fiind totul fără sens.

Din emisiunea de pe Kab TV ”Secretele Cărții Eterne” 10.02.2016

Discussion | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed

Articolul următor: