Frustrarea globalizării

În știri (Veti Finance) “Ajutorul internațional acordat țărilor sărace bazat pe principiul lui Robin Hood : Să luăm de la bogați și să dăm la săraci. …

“Laureatul premiului Nobel, Angus Deaton, scrie despre ideea asta într-un articol al Proiectului Sindicatului”

“Un termen mult mai formal al acestui principiu a lui Robin Hood este ‘Prioritizarea cosmopolita’. Acesta este un principiu etic de la care trebuie să ne gândim către toată lumea în mod egal, fără a ține cont de cine trăiește și unde, și să ne canalizam ajutorul către cei ce au nevoie mai mare. Cei ce au mai puțin au prioritate față de cei care dețin mai mult. Direct sau indirect, această filosofie este baza distribuirii ajutorului alocat dezvoltării economice, sănătății și nevoilor umanitare. Nevoile oamenilor din țările sărace sunt mult mai urgente, iar nivelul prețurilor în aceste țări este atât scăzut încât pentru fiecare dolar sau euro donat, se poate face de două sau trei ori mai mult ca în țările dezvoltate. …”

“Globalizarea prin salvarea oamenilor din țările sărace, s-a dovedit a fi dăunătoare oamenilor din țările dezvoltate, deoarece anumite afaceri sau slujbe au migrat în țările unde mâna de lucru este mai ieftină. Se pare că acest fenomen este un preț etic acceptat, deoarece cei care pierd de pe urmă globalizării erau mult mai bogați (și sănătoși) decât cei care au avut de câștigat. ….”

“Totusi, cât de mult suferă acești americani de pe urmă globalizării ? O duc mult mai bine decât asiaticii, care acum lucrează în fabricile lor care în trecut se aflau în orașele lor ? Per ansamblu, desigur, o duc mai bine. Dar câteva milioane de americani, oameni de culoare, hispanici sau caucazieni, trăiesc în locații și au un venit mai mic de 2 $ pe zi. Acesta, în esența, este același standard pe care Bancă Mondială încearcă să-l determine pentru nivelul sărăciei din India sau Africa. Cu acest venit în SUA este dificil de găsit un adăpost, căci sărăcia cu un venit de mai puțin de 2 $ pe zi este mult mai grea decât aceeași sărăcie din India sau Africa. Orașele care și-au pierdut fabricile datorită globalizării și și-au pierdut baza de venituri, descoperă acum că este dificil de menținut învățământul de calitate și, prin asta, o șansa către o viață mai bună pentru generația viitoare. Școlile de elită atrag copiii bogați care să le plătească taxele și, în același timp, lingușesc minoritățile compensând astfel secole de discriminare. …”

“Lucrul asta enervează reprezentanții clasei muncitoare caucaziene, ai căror copii nu mai au loc în această nouă lume curajoasă.”

“Când cetățenii cred că elitele au grijă mai mult de cei care trăiesc peste ocean, decât de cei care trăiesc peste stradă, contactul social se rupe, ne divizam în grupuri, în cei care rămân în spatele experiențelor frustrării și urii împotrivă politicilor care nu le mai reprezintă interesele.”

Răspuns: Nu faceți confuzie : nu este globalizare atunci când fabricile din țările dezvoltate sunt relocate în țările sărace pentru a profita de mâna de lucru ieftină.

Globalizarea este comună, armonioasă, este o relație reciprocă care oferă principalul rezultat al tuturor relaționărilor care încep într-o comunitate mică și se împrăștie apoi în întreagă lume.

Termenul “globalizare” indică faptul că suntem reciproc conectați și, prin urmare, trăim în armonie cu natura, fapt care ar trebui să afecteze pozitiv pe toată lumea. Trebuie să construim o relație reciprocă între noi în același mod si la fiecare nivel.

Principală unealtă de a atinge asta este educarea oamenilor, din moment ce prin educare le oferim cunoștințele despre interdependența umanității. Pe de altă parte, parțial, utilizarea globalizării doar va adânci actuala criză.

 

 

 

 

Discussion | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed

Articolul precedent:

Articolul următor: