Întrebare: În 1871, Germania a fost unificată și evreilor li s-au acordat drepturi. Intrarea lor în societatea germană și înființarea celui de-al doilea Reich a fost o nouă etapă în asimilarea evreilor.

Una dintre cele mai puternice figuri de origine evreiască a fost industriașul Walter Rathenau care a devenit ministrul german de externe și a organizat economia de război care a împuternicit armata celui de-al treilea Reich. El a proclamat: „ religia [M]ea  [este] acea credință germanică care este mai presus de toate religiile.

Cu cât Evreii au încercat să fie Germani, cu atât mai mult s-au întors împotriva lor. După ce au pierdut primul război mondial în 1918, Germanii au ajuns la concluzia că nu forțele externe au învins Germania, ci trădarea internă a Comuniștilor și Evreilor.

De ce se întâmplă că cu cât evreii încearcă să-și dovedească mai mult patriotismul, cu atât sunt mai urâți?

Răspuns: Acest lucru este firesc. Acest paradox există în orice moment, deoarece națiunea evreiască este formată din două rădăcini. Rădăcina lor animală dorește să fie solidară și să se dizolve în toate popoarele lumii, iar rădăcina spirituală cere să fie realizată, deși acestea o suprimă.

Se dovedește că evreii există pe două planuri complet diferite. În efortul de a se asimila fizic cu oamenii in mijlocul cărora trăiesc, în acest caz poporul german, ei i-au adoptat cultura, au adus o contribuție uriașă la dezvoltarea sa și nu au dorit să vadă cât de mult au fost disprețuiti, urâti, respinsi, și disprețuiti.

A existat un număr mare de evrei in armată, știință, filozofie, finanțe și politici care au participat la renașterea Germaniei.

Mai mult, rețineți că Germania, destul de ciudat, spre deosebire de restul Europei de Vest, a fost împărțită în municipalități și județe separate care nu erau prietenoase unul față de celălalt. Poate că problema cât de mult au contribuit evreii la unificarea pământurilor germanice în secolul al XIX-lea nu a fost încă investigată pe deplin. Drept urmare, până la sfârșitul secolului XIX, Germania s-a declarat unificată.

Pentru mai multe despre acest subiect, citiți cartea mea Alegerea evreiască: unitate sau antisemitism, fapte istorice despre antisemitism ca reflecție a discordiei sociale evreiești.

Din emisiunea KabTV „Analiza sistematică a dezvoltării poporului Israel”, 12/08/19

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →