Întrebare: Ar trebui ca participanţii la primul curs de educaţie integrantă să ştie despre limitele îndepărtate ale evoluţiei conștiinței umane, despre noile relaţii reciproce, sau despre modul în care noile posibilităţi sunt revelate atunci când se deplasează în aceeaşi direcţie?

Răspuns: Nu cred acest lucru, pentru ce? În primul curs oamenilor li se spune despre istoria evoluţiei egoiste a omenirii, că ego-ul și-a atins limitele sale şi nu este nimic înainte. Natura, se pare, este integrală, iar omenirea a devenit integrală. Doar noi, oamenii, nu suntem integral conectați între noi, şi astfel simţim o criză, o stare de gol interior şi exterior material. Apoi, trebuie să vorbim despre integralitatea naturii, care este un sistem închis, despre sistemele de aprovizionare reciprocă, sprijin reciproc, despre sistemul analogic, etc. Noi ar trebui să educăm oamenii despre ceea ce ne oferă acest sistem.

Aici îi punem la un atelier de lucru la masă rotundă sau pur şi simplu într-un cerc. Ei trebuie să simtă că forţa unității şi conectării relevată între noi creează ceva complet nou, care le permite să simțim, să îndrăznim, să fim împliniți, și cel mai important, să înţelegem şi să explorăm lumea noastra și orice altceva direct prin ea.

Dintr-o data, opţiuni noi sunt descoperite, şi ei încep să vadă că există o şansă mai mare în asta, dar o descoperă ei înşişi. De ce avem nevoie de asta? Astfel nu va parea exagerat si de necrezut, sau chiar mistic şi imaginar. Este cel mai bine să-i aducem în mod constant şi cu înţelepciune la punctul în care pot simti cu adevarat. Până la urmă, dacă o persoană este de fapt doar un organ care vrea umplere, deoarece ne dorim cu totii pur si simplu doar să ne umplem, indiferent ce, iar apoi vom începe brusc să simțim că există oportunităţi aici si nu avem nevoie de nimic altceva.

Mai târziu, în timp ce lucrează în grup şi ascultă lecțiile, o persoană începe să înţeleagă unde se află în starea sa actuală, apoi este mai uşor pentru ea să înţeleagă starea sa trecută. Tot ceea ce omenirea a experimentat devine foarte simplu, o perioadă scurtă de dezvoltare a egoismului. Până la urmă, ce sunt 100 – 200 – 300 de milioane de ani?

Dintr-o „Discuție despre creșterea integrală” 25/05/12

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment →