Liberul arbitru este deasupra dorinţei

Întrebare: De ce ne este dată iluzia libertăţii în această lume?

Răspuns: Ne considerăm liberi atâta timp cât nu ne gândim la asta prea mult şi ne identificăm cu corpul nostru animal. Dar, dacă ne ridicăm deasupra corpului un pic, vom vedea că acesta urmează strict legile şi procesele la care este supus.

Cred că este după mine atunci când merg să mă culc sau atunci când merg la muncă. Dar după cine este, de fapt? Sunt pus în anumite condiţii şi îmi sunt date anumite calităţi interne. Între timp, voinţa noastră de a primii plăcere (dorinţa) acţionează ca un motor care lucrează conform unui principiu simplu: plăcere maximă cu efort minim, asta este, câştig maxim cu investiţie minimă.

Acesta este calculul pe care îl facem în fiecare moment al vieţii noastre, în fiecare aspect, fiecare direcţie, în orice loc şi în relaţie cu tot ceea ce există. Aşa lucrează natura noastră, luând în consideraţie condiţii variate: cât de obosit şi sănătos sunt, cât de mare este pericolul şi posibila plăcere, şi aşa mai departe. De înţeles, atâta timp cât rămânem înăuntrul egoului, nu există niciun liber arbitru acolo.

Trebuie să realizăm că liberul arbitru este posibil numai dacă îmi controlez dorinţa mea şi mă ridic deasupra ei. Atâta timp cât rămân în natura mea egoistă, voi fi întotdeauna o păpuşă obiedentă, controlată total de egoismul meu.

Dacă, totuşi, reuşesc să preiau controlul în mâinile mele, trebuie să conduc dorinţa, ridicându-mă deasupra ei. În alte cuvinte, liberul arbitru este posibil, dar numai deasupra dorinţei. Şi, singura întrebare este: Cum mă ridic deasupra naturii, prin ce mijloace?

Din partea a patra a  Lecţiei zilnice de Cabala 11/26/10, “Libertatea”

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed