Întrebare: Cum pot ororile Holocaustului să se combine cu principiile „Nu-i nimic în afară de El” şi „El e bun şi face bine”?

Răspuns: Nu este nimic în afară de Creator, El este în mod constant bun şi face bine, în timp ce noi îi suntem opuşi. De aceea, dacă nu ne corectăm pe noi înşine, provocăm dezvoltarea şi întărirea  forţelor negative. Dar, în procesul de explorare a lor, omul tinde să aducă în tablou propriile resentimente, dureri şi impresii, după cum şi griji, frici, împreună cu greutatea istoriei personale.

Când ne apropiem ceva cu propriile instrumente, trebuie să studiem fenomene naturale, mai mult decât factorii subiectivi care ne fac să plângem sau să râdem. Ca un adevărat om de ştiinţă, eu cercetez forţele naturii care în lumea noastră au generat o formă numită nazism. Cine putea să o prevină? De ce totul a decurs aşa cum a decurs?

Asta este ceea ce arată cercetarea: O forţă care este bună şi face bine, acţionează asupra noastră de Sus, şi nu este nimic în afară de ea. Lumina superioară rămâne în repaos absolut, este invariabilă şi legile ei sunt indiscutabile. Cineva poate să dea multe citate, şi toate dovedesc un singur lucru: Forţa Creatorului şi programul creaţiei nu se schimbă din cauza plânsului nostru. Sunt constante şi sunt mişcate de motorul care ne conduce până la sfârşitul corecţiei.

Cu cât corespundem mai mult acestui proces, cu atât sunt condiţiile noastre mai bune. Cu cât suntem mai puţin aliniaţi la ele, mai multe necazuri sunt aruncate peste noi şi noi ne simţim rau. Totul depinde de alegerea noastră.

Important e că, loviturile pe care le primim supraveghează corecţia noastră, şi prin ele noi avansăm pe calea greutăţilor şi a durerii, care ne vor aduce la destinaţie la timpul prevăzut. Dacă însă, studiem sistemul şi profităm de oportunitate şi ne adaptăm lui, putem să avansăm împreună cu sistemul, în acord cu el. Astfel, în loc să fim loviţi, putem evolua luând calea plăcută a grăbirii timpului.

Pe un drum sau altul, totul depinde de noi, de cât de integraţi suntem în mecanismul care ne împinge pe noi, şi pe întreaga umanitate mai departe. În plus, noi suntem singurii care o putem face, faţă de toate celelalte naţiuni. Înainte de toţi, Israel trebuie să devină un model a unei umanităţi noi, integrale şi globale, a unui „comunism altruist”, cum îl definea Baal HaSulam.

Pregătindu-ne pe noi înşine pentru asta, ne vom justifica existenţa. Am fost aleşi numai pentru asta. Numai printr-un grup mic de oameni poate metoda de corecţie să fie adusă în lume.

De aceea, nu există nicio altă obţiune. Ori vom îndeplini ceea ce avem de făcut, şi apoi întreaga lume va fi bine, sau, Doamne iartă, vom alege calea neplăcută cum s-a întâmplat mai înainte în istorie. Nu are niciun rost să stăm şi să plângem, trebuie să examinăm şi să evaluăm toţi factorii şi să fim foarte serioşi în privinţa lor. Asta caracterizează oamenii sensibili şi deştepţi, nu precum copiii mici care pot doar să plângă, şi asta este exact ce a făcut naţiunea până acum.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 5/2/2011 Ziua memorială a Holocaustului.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara | 1 Comment →