Întrebare: Unde ar trebui eu să încep adevărata cerere de dăruire? Cum este posibil să înving păcătosul avid din mine?

Răspuns:Noi nu avem o cerere adevărată de dăruire, şi nici nu putem  avea una, cu excepţia cazului în care ne influenţează Lumina. Când vine Lumina vei fi surprins şi te vei minuna: aceasta este calitatea dăruirii? Va fi în contrast cu tot ceea ce ai crezut.

Este ceva în totalitate nou şi omul care trăieşte în realitatea noastră nu are niciun fel de pregătire sau premoniţie  despre ceea ce înseamnă asta. Când omul are acest sentiment delicat, el începe să acţioneze, chiar şi inconştient, pentru a ajunge şi mai aproape de el. El începe să lege toată viaţa lui, tot prin ceea ce a trecut, numai de acest scop, să obţină o picătură de adeziune cu Superiorul.

Pentru prima oară, el are o înclinaţie internă pentru ceva care este departe şi, din acel moment, el începe să se dezvolte.

Este imposibil de exprimat acest sentiment în cuvinte, dar, un om nu se poate trezi dacă Lumina Superioară nu-l trezeşte. Un om care deja a gustat acest lucru, ştie despre ce este vorba, dar, atâta timp cât tu nu ai trăit asta, nu vei înţelege.

Deci, este imposibil să ceri adevărata dăruire până când nu ai obţinut acest atribut. Dar, datorită acestui joc, noi grăbim momentul în care omul completează toate cerinţele necesare. Fără să ştim dinainte cum să facem, are loc o trezire interioară, şi, e ca şi cum se aprinde o scânteie de Lumină şi omul începe să simtă că acolo este ceva care este diferit de această lume, şi care este dăruire.

Trebuie doar să ne jucăm cât de bine putem, cu tot ceea ce  stă în puterea noastră. Sunt sigur că ne apropiem de această revelaţie, dar, fiecare trebuie să se întrebe pe sine cu ce viteză.

Din „Discuţie despre munca interioară” 9/30/12

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment →