Întrebare: Simţim o mare intensitate în timpul lecţiilor, aspirăm spre conexiune şi interioritate, dar, mai târziu, totul dispare cumva. Spre ora 11, nu mai rămâne nimic. Unde este centrul grupului? Ce trebuie să fac? Cum să păstrez nevoia?

Răspuns: În primul rând, tot ceea ce vă dau în timpul lecţiilor, nu este pierdut, ci rămâne efectiv în voi. Nu există lipsă în spiritualitate. Chiar dacă o persoană nu aude, nu înţelege, nu percepe cuvintele, chiar dacă trăieşte într-o altă ţară, chiar dacă ea nu ştie şi nu înţelege limba, nimic nu se pierde. Impresia că sentimentul lecţiei dispare şi se şterge nu este decât pentru că, persoana reînnoieşte partea sa cât de mult poate. Oricum, totul rămâne atâta timp cât pot să vă dau lecţii.

În timpul lecţiilor, sunteţi sub influenţa mea. O persoană care vrea să aibă liberul arbitru cu timpul, eforturile sale devin mai calitative. Dar, într-un mod sau altul, această influenţă este un fel de perfuzie sau transfuzie pe care toată lumea o primeşte. Trebuie să încercaţi să faceţi ceva din ea.

Dacă sunteţi ca un mort, este inutil să vi se dea o perfuzie. Nu, trebuie să arătaţi că aţi crescut prin injectare zilnică, că aţi avansat în direcţia corectă, spre centrul grupului, spre conexiune între voi, spre cererea de a revela Creatorul, care este forţa reciprocă de dăruire între voi.

Este adevărat că, impresia pe care o întâlniţi în timpul lecţiei dispare, dar aţi venit la lecţie în fiecare zi doar pentru a fi impresionat şi nu pentru a munci? Nu trebuie să te obişnuieşti cu asta. Nu trebuie să faceţi din lecţie un ritual standard. Dimpotrivă, ar  trebui să rezumaţi lucrurile la finalul fiecărei zile: Ce am făcut? Ce am realizat?

În ceea ce priveşte prezenţa mea la lecţia de dimineaţă, nu este vina mea. Pot face mari eforturi împreună cu profesorul şi prietenii, dar este, deja, altă problemă. Dar, dacă aud lecţia pasiv şi nu a mai rămas nimic din impresia care mă părăseşte la ora 11, asta înseamnă că am pierdut cinci ore după lecţie şi nu am făcut nimic cu impresia mea. Nu este un lucru bun.

Trebuie să fac un acord cu o pereche de prieteni: Băieţi, vom întrerupe acest obicei prost, vom face, cu adevărat, ceea ce ne spun cabaliştii. La urma urmei, ei nu vor decât ceea ce este bun pentru noi: ei sunt strămoşii noştri. Noi nu putem, nu dorim, suntem împotrivă, este adevărat, dar este spus că, dacă ne organizăm şi stabilim un sistem diferit de relaţii reciproce între noi, numit un grup, vom fi în măsură să depunem eforturi.

Cel puţin, vom fi în măsură să facem un mic pas înainte, prin noi înşine. Deci, fiţi de acord cu acest lucru împreună cu prietenii. Acest lucru este pur şi simplu o necesitate.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 06.12.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →