Întrebare: Care este efortul cel mai mic pe care trebuie să îl facă fiecare om pentru a-și deschide inima și a descoperi în final deschiderea în lumea spirituală?

Răspuns: În primul rând trebuie să includ pe toată lumea în inima mea. Poți să te gândești la asta și să o ții în senzțiile tale. Totul depinde de cum muncești în inimă și în minte. Poate nu vrei să rămâi în senzațiile tale; depinde de persoană. Pentru mine, ajută să adaug motiv pentru că îmi întărește senzația. Absorb totul în inima mea și îmi amintesc că tot universul este conținut în om și că acesta înglobează întreaga lume. Includ pe toți prietenii mei în inimă pentru că deocamdată nu sunt în stare să includ întreaga lume. Dacă posed o aspirație către prietenii mei, atunci fără îndoială că și ei au această aspirația către mine. Nu trebuie nici măcar să discutăm despre asta. Încep cu adevărat să simt că ei există în mine, ca o mamă care își simte copilul înăuntrul ei.

De aceea, obțin o percepție a realității mai precisă, care există în interiorul meu. Baal HaSulam scrie că imaginea lumii se află în spatele creierelor noastre, iar simțirea acesteia se petrece în inimă. Nu există nicio lume în afara senzației mele.

Inima mea este Malhut al Lumii Infinitului, dar dacă includ pe toată lumea în mine, atunci devin Adam ha Rishon (Primul Om) iar imaginea Creatorului devine revelată în mine. Materialul meu va obține forma lui Adam iar atunci când forma Creatorului devine înveșmântat în ea, se numește adeziunea Creatorului cu creația, sau unificarea lui Zeir Anpin cu Malhut.

Primesc confirmare de la fiecare sfârșit că tot ceea ce trebuie să fac este să absorb toate reaitatea. Încep asta prin lucrul cu prietenii, pentru că ne putem influența și ajuta unul pe celălalt. Prima deschidere a inimii mele depinde de înțelegerea mea a faptului că nu am altă opțiune. Mi-am ridicat mâinile în sus de disperare, văzând că nu am obținut nimic. Am devenit sigur că nu este o altă cale de a obține sursa vieții și de a realiza scopul acesteia.

Cu toate asta, poți decide că nu ai explorat încă toate opțiunile. Asta pentru că egoismul unei persoane încearcă întotdeauna să o convingă că poate încă obține succesul de una singură prin diferite metode. Numai ca rezultat al atingerii dezamăgirii totale, o persoană este de acord să se unească cu prietenii. Este ultimul lucru care îmi mai rămâne de făcut. Numai dacă devin dezamăgit de toate încercările mele, dacă toate aceatea au eșuat, numai atunci, ca rezultat al disperăriri și presiunii extreme, sunt de acord să mă unesc.

Este similar cu un nou născut, care ar rămâne bucuros înăuntrul mamei sale, nu vrea să plece, dar presiunea îl împinge afara din ea! Crezi că copiii lui Israel au vrut să iasă din Egipt? În timp ce erau în deșert deja regretau că au părăsit Egiptul, unde aveau totul. Nimeni nu vrea să se nască în lume spirituală, pentru că suntem cu toți egoiști. Este o tranziție foarte dificilă și de aceea este foarte îngustă (Tzar) și se numesc durerile nașterii (Tzirim).

Se spune că o căprioară gestantă trebuie să urce sus pe un munte și până când un șarpe nu vine și o mușcă nu poate să nască. Șarpele reprezintă cel mai rău egoism și până când nu devine revelat în om, acesta nu este pregătit să se nască.

Din Lecția 3 a Congresului Arvut 2/24/12

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul, Spiritualitate | Add Comment →