Există un soi de „imprimantă virtuală” în interiorul meu care imprimă imaginea lumii mele. Cu alte cuvinte, este vorba despre un program în interiorul meu care mă operează şi care conturează lumea pentru mine. Nu există cu adevărat. Totul este intern, în sentimentele mele, dar programul îi dă un efect de ceva care este în exterior.

Întrebare: Ce se întâmplă dacă prietenii decid să se concentreze asupra gândurilor realizării unei realităţi şi conexiuni reciproce ?

Răspuns: Programul îmi arată grupul în care lucrez. Mi se pare că sunt în mijlocul altor oameni şi că noi luăm decizii împreună. Atributele interne proiectează anumite imagini, umbre sub diferite forme, dar care nu există, de fapt. În mod similar, decizia noastră colectivă şi rezistenţa mea interioară sunt determinate de program. Nu există decât un singur mod de corecţie: dacă ştiu despre acest plan şi realitatea proiectată de el şi vreau să se unească totul într-unul singur, pentru a se conecta.

În acest caz, mă ridic la nivelul de programator şi înţeleg de ce a aranjat toate astea pentru mine.

Pe de o parte eu cunosc programul, pe de altă parte văd imaginile care sunt desenate în imaginaţia mea. Atunci, corectez imaginaţia mea, folosind-o, suprapun imaginile şi le reunesc într-una singură. Deci, trec la diferite coruperi şi corecţii şi, în final, descopăr spiritul programatorului, planul creaţiei. Este efectul dorit al procesului: de a fi încorporat în procesul creaţiei.

Întrebare: Înseamnă că programatorul vrea să fim, constant, în două lumi, imaginară şi reală ?

Răspuns: Este esenţial să descoperim scopul creaţiei prin noi înşine. De ce? Pentru a-l trata cu respect. La urma urmei, ego-ul mă trage în jos, mă îndeamnă la somn şi mă distrage. Dacă vreau să mă trezesc, există doar un mod să o fac: să utilizez acest program, mediul şi tot ceea ce este legat de asta, dar numai dacă, în acelaşi timp, respect programatorul. Este ceea ce numim în Cabala „aducându-I  Lui mulţumire”.

Întrebare: Deci, cum pot să integrez cele două sisteme ?

Răspuns: Simplu, trebuie să fii cu prietenii. Acum, ei îmi par ca nişte străini care sunt în afara mea. Mai târziu, gândesc că, în ciuda acestui tablou, ei sunt în interiorul meu. Ei sunt în mine, iubitul meu, conectaţi între ei şi integraţi într-unul singur. Apoi, în conexiunea dintre ei, voi începe să dezvălui sursa, Creatorul. Toate astea vor fi ca un întreg.

Partea a patra a Cursului zilnic de Cabala, 19.03.2013, „Introducere în Cartea Zohar”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie | Add Comment →