Întrebare: De ce atunci când realizezi motivele care te duc la suferință, înțelegi și că nu se putea altfel și, de aceea, poți justifica asta, însă atunci când treci efectiv prin suferință, nu o poți justifica?

Răspuns: Chiar nu poți. Însă, dacă te gândești dinainte că ”Acum sunt pregătit pentru tot felul de suferințe și încercări, orice ar fi ele, pentru că îmi vor revela întreaga lume, senzațiile spirituale!”, atunci este bine. Însă, dîn momentul în care experimentezi suferința, ești gata să renunți la tot și să fugi, doar să nu mai simți suferința.

Iar mai târziu, justifici totul și așa se creează omul.

Întrebare: Și asta are o rădăcină spirituală?

Răspuns: Da, sunt două linii care încă nu pot fi combinate în noi.

Întrebare: Atunci, nu pot să găsesc justificare în timp ce sufăr, doar mai târziu pot să înțeleg dacă a fost de folos?

Răspuns: Suferința corectă se simte doar în grup. Este o lipsă de comunicare între prieteni, o lipsă de garanție reciprocă, de obligații reciproce și de ridicare de spirit reciprocă. Iar restul sunt suferințe care nu sunt necesare și este mai bine să le evităm.

Din lecția de Cabala în limba rusă din 18.11.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →