O persoană trebuie să existe pe două nivele diferite. Un nivel este cel obișnuit, atitudinea egoistă față de lume, care există în el prin natură și este preocupat doar cu grijă față de el însuși.

Al doilea, un nivel superior și mult mai avansat, pe care trebuie să-l construiască în el însuși, este conștientizarea integrării pe care trebuie să o realizeze pentru a se conforma cu realitatea generală, adică grija față de ceilalți.

Prin asta o persoană nu se sacrifică pe sine, ea doar începe să realizeze că acea grijă față de ceilalți este viața sa reală. Acest lucru este similar pentru oricine face ceva bun pentru propriul copil; nu simte nicio diferență față de faptul că face ceva bun față de el însuși.

Întrebare: Cum percepe omul evenimentele care se derulează, din cele două nivele? Pedepsele care se întâmplă față de el la nivelul sau animalic, egoist, pot fi percepute ca recompense pe nivelul sau integral, „uman”?

Răspuns: Desigur, ceea ce percep că este rău pe un nivel egoist, îl văd ca o recompensă pe nivelul altruist. Asta este față de orice eveniment din viața noastră.

Întrebare: Și dacă, Doamne ferește, se întâmplă ceva teribil copilului meu?

Răspuns: Această întrebarea este greu de explicat, deoarece sunt implicate prea multe sentimente personale aici. Însă, în realitate, nu este niciun rău în lume. Asta este ceea ce descoperim când ne ridicăm la un nivel superior.

Dacă ne uităm la viață din unghiul cel mai îngust și egoist: aici este viața mea, copii mei, eu și percepția noastră nu include nimic mai mult de atât, atunci este imposibil de explicat ceva. Dacă o persoană se uită la realitate prin sistemul general, atunci, pentru ea, la nivelul material, nu este viață sau moarte, nu sunt recompense sau pedepse; toate calculele sunt doar pentru binele comun.

Sistemul general este etern și complet; așadar nu este așa ceva ca moartea în el. Deși în corpul fizic unele celule mor constant pentru ca milioane de alte celule să fie reînnoite în fiecare secundă, celulele noi vin pentru a înlocui celulele vechi, iar viața continuă.

Așadar, dacă ne uităm din perspectiva sistemului general, atunci înțelegerea noastră a recompensei și pedepsei trece către un nivel complet diferit.

Și noi vedem același lucru în viața noastră din fiecare zi. Dacă un copil mic plânge, deoarece mama sa nu-i dă ceea ce vrea, mama sa este rea sau bună? Este imposibil să spunem, deoarece fiecare nivel are propria înțelegere a recompensei și pedepsei.

Întrebare: Ce acțiuni bune ar trebui să fac pentru a primi numai recompense, numai răspunsuri pozitive de la sistem?

Răspuns: Singura acțiune care garantează succesul este să găsești oameni care sunt deja integrați în dezvoltarea acestui nivel integral în ei înșiși. Iar apoi, împreună, veți învața cum să vă conectați cu sistemul fizic general și cu cel spiritual.

Cea mai importantă lege a Torei este „iubeste-ți aproapele că pe ține insuți”. Acesta este semnul conexiunii cu întregul sistem într-un mod integral. Dacă te completezi în întregime cu tot sistemul, atunci acesta, fără îndoială, te va afecta numai într-un mod pozitiv.

Întrebare: Și dacă cineva urlă la mine sau îmi rănește sentimentele?

Răspuns: Trebuie să înțelegem că el este, pentru moment, o parte necorectată a sistemului și noi trebuie să-l ajutăm să se corecteze.

Sistemul este perfect și se comportă conform unei legi: iubirea pentru ceilalți. Și dacă vrem să fim conectați cu acest sistem, atunci trebuie să învățam să iubim!

Toate așa numitele recompense și pedepse vin la noi numai cu scopul de a ne direcționa către această lege singulară a iubirii. Și dacă în acest moment ni se pare că este opusul, noi trebuie să urmăm această lege cu credință deaspura rațiunii și atunci noi vom ajunge la o înțelepciune superioară.

Din emisiunea de pe KabTV „O viata noua” 2/2/17

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →