Să descoperim un nou gol, să deschidem inima

Întrebare: Am aflat un lucru foarte important la acest congres, acela de a ne uita mai mult unul la celălalt. Apoi descoperi că poţi găsi o mare bucurie la prieteni, în timp ce în interiorul tău este un mare gol.

Răspuns: E minunat! Descoperi un nou gol. Nimic nu e vechi. Nu este aşa cum era înainte şi am revenit la a mă roade din nou pe mine însumi aşa cum făceam în urmă cu două luni, doi ani sau 20 de ani. Stai, ai mai multă experienţă şi spui: prin asta am trecut în urmă cu 15 ani, cu 20 de ani.

Fiecare nivel reprezintă zece Sefiroți. Se învârt în noi şi te simţi ca şi cum nu se întâmplă nimic. Totul este la fel! Chiar şi când ajungem la finalul corectării, descoperim că totul este aşa cum era înainte. Se schimbă doar atitudinea unei persoane faţă de ce e în jur şi astfel vede o nouă lume. Se ridică deasupra vieţii şi morţii, desupra vitezei luminii.

Golul descoperit este un lucru minunat. Nu înţeleg de ce trebuie să vă plângeţi de asta. Ce forţe se pot revela în mine când încep să simt că sunt mai mic decât toţi ceilalţi, atunci când mă apropii de prieteni! Cu ce viteză mă îndrept către ei doar ca să fiu parte din ei şi să mă simt pierdut printre ei! Ce dar poate fi mai frumos? Cum altfel poţi fi stimulat?

Întrebare: Nimic nu este mai frumos de atât, dar problema este că vălul care acoperă inima nu cade…

Răspuns: Ceea ce simţi acum este o înstrăinare de ceilalți din ce în ce mai mare, şi tu nu eşti la nivelul la care prietenii sunt conectaţi, fideli, şi aproape unul de celălalt. Asta înseamnă că vălul a fost deja lăsat în jos, sau cel puţin un strat din el.

Se spune: „După şapte straturi de piele”. Aceasta nu este doar o vorbă; se referă la cele şapte straturi ai celor şapte Sefiroți inferiori din Partzuf (cei şapte Sefiroţi care primesc).

Straturile se duc treptat, unul după altul, şi datorită acestui lucru, golul pe care începi să-l simţi în interior este revelat în contrast cu marea intenţie generală, plăcerea, dorinţa, foamea pe care prietenii tăi o simt. Simţi că este viaţă acolo, că ceva fierbe, în timp ce în interior, simţi o răceală, un gol întunecat. Asta reprezintă deschiderea inimii. Treptat, treptat inima ta se deschide şi vălul cade. Trebuie să te bucuri de asta.

De la Congresul de la Sankt Petersburg, „Ziua a treia”, 14.07.2013, Lecţia a cincea

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed