Să înţelegem scopul vieţii

Întrebare: Există astăzi oameni de ştiinţă care spun că noi existăm în mod inconştient. Putem spune că diferenţa între lumea spirituală şi cea corporală este diferenţa între a exista conştient sau inconştient?

Răspuns: Noi existăm în mod automat într-o manieră total inconştientă şi nu înţelegem deloc cine suntem. Nu înţelegem ce suntem şi de ce trăim. Toate organele şi celulele din corpul nostru, tot ce ne înconjoară, se joacă cu noi, iar noi simţim asta în momentul în care trăim în ele.

De aceea, nu avem nicio şansă să schimbăm ceva. Nu există liber arbitru. Totul este predeterminat şi suntem conduşi în diferite situaţii pentru ca la un anumit moment din dezvoltarea noastră să fim dezamăgiţi de existenţa noastră aşa cum este, şi să îi realizăm inutilitatea, irelevanţa şi deşertăciunea, să începem să tânjim să descoperim menirea vieţii.

Menirea lumii noastre este de a ne permite nouă să ascedem în mod conştient deasupra ei, către următoarea dimensiune spirituală.

Întrebare: Ce înseamnă conştient? În mine apar diferite dorinţe şi eu alerg să le împlinesc cu plăcere. Va trebui să fac eu aceste dorinţe în spiritualitate?
Răspuns: La un moment dat, omul se satură să mai tot alerge după împlinirea dorinţelor sale şi nu se mai identifică cu ele. Realizează că acestea sunt intenţiile dorinţelor lui şi că trebuie să le umple în mod constant.  Şi cu toate că simte plăcere în asta, nu mai vrea ca acestea să îl controleze, vrea să fie independent şi nu dependent de aceste sentimente plăcute.

Atunci începe să se gândească: „Cum mă pot ridica deasupra acestora? De ce trebuie să urmăresc tot timpul diferite plăceri? De ce mă vând totdeauna acestor plăceri? Este suficient pentru viaţă? Mă satisfac? Ar trebui să mă gândesc de ce am nevoie de ele? Sunt plăceri efemere care se schimbă în fiecare secundă pentru ca întreaga mea viaţă să se reducă la a vâna plăcerea şi a minimiza durerea.”

Întrebare: Care este alternativa în lumea spirituală?
Răspuns: În spiritualitate omul începe să realizeze menirea existenţei sale şi această realizare îl umple cu un sentiment inexplicabil, indescriptibil, de realizare a armoniei, existenţei superioare, adevărului, scopului real, tot ceea ce nu există în lumea corporală.

Dacă cineva se simte rău în lumea noastră, trebuie să îşi schimbe imediat starea să aibă o senzaţie bună şi asta din nou şi din nou, iar acest lucru devin scopul vieţii sale. În lumea spirituală, când omul realizează menirea a tot ceea ce se întâmplă şi se află în afara lui, creează în el un sentiment de armonie, echilibru şi eternitate.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 21.02.2016

 

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul următor: