Vom putea înțelege procesele globale moderne, doar dacă mai întâi vom explica starea care a devenit fundamentul, motivația și prototipul acestora, acum 4000 de ani.

În Babilonul antic, în timpul unei crize similare cu cea actuală, s-au dezvoltat două percepții legate de evoluția noastră. Regele Babilonului a condus cea mai mare parte a populației pe calea evoluției naturale, în timp ce înțeleptul preot Avraam a chemat oamenii să se ridice la un nivel calitativ nou

Întrebare: Avraam a fost un ideolog de mare clasă, un filozof și un om respectabil, atunci de ce a trebuit să stârnească o revoluție?

Răspuns: El căuta o cale de ieșire din impas și a găsit-o în interiorul stării care a luat naștere în interiorul poporului. Circumstanțele îi sileau să se unească, dar oamenii nu mai puteau trăi împreună. Din contră, eul lor crescuse atât de mult, încât se învinovățeau unii pe alții, urându-se.

Soluția lui Nimrod a fost simplă și materială: “Pur și simplu, ar trebui să ne dispersăm și să trăim separat, dar sub conducerea mea, desigur.” În acest mod procedează și colegii de apartament, atunci când vor să oprească o gâlceavă.

Avraam însă, a avut o altă idee: “Nu trebuie să ne dispersăm, aceasta este o lege a naturii de care nu putem scăpa, oricum, în viitor, Pământul va fi plin de oameni. Nu este necesar să inventăm nimic. Natura și evoluția ne impun să ne unim. Atunci noi trebuie să ne unim mai presus de eul nostru.”

Bineînțeles că un număr mic de oameni l-au ascultat pe Avraam, câțiva zeci de mii, dintr-un popor de trei milioane de oameni. În fond, decizia a fost greu de luat, fiind mult mai ușoară dispersarea. În orice caz, discipolii lui Avraam l-au urmat, au ieșit din Egipt și au purtat cu ei ideea de a-și iubi vecinul ca pe ei înșiși, realizând acest lucru între ei.

La început au simțit disperarea; nu mai puteau trăi alături de egoismul lor nici măcar o clipă, dorindu-și să facă orice cu el, pentru a se lepăda de acesta. Acesta este motivul pentru care scopul impus de Avraam i-a atras, ei nealegând ideea de a duce o viață simplă și normală, în care să se certe și să se învinovățească reciproc, ci optând pentru ridicarea către ceva cu totul nou. Ceea ce i-a atras a fost ridicarea la nivelul următor, pentru că aceasta nu necesita anularea eului, ci folosirea acestuia în ascensiune.

Întrebare: Un popor ciudat. Nu și-au dorit să trăiască în casele lor, dar în apartamente separate, ci au preferat ascensiunea spirituală. Rezultă de aici, că fundamentul națiunii noastre a fost pus de acești indivizi deprimați care l-au urmat pe Avraam?

Răspuns: Așa este, de fapt această stare de cădere este aceea care i-a împins înainte. Ei au înțeles criza într-un mod complet diferit de ceilalți și s-au bazat pe această criză pentru a descoperi semnificația vieții, a existenței lor.

Ceilalți au analizat criza în mod practic: “Haideți să o rezolvăm și să ne continuăm viața ca și până acum.”

În final, poporul s-a divizat net, în două grupuri, cu drumuri extrem de diferite.

Extras din programul KabTV “Babilonul de ieri și de azi” 8/27/14

Filed under: Antisemitism, Intrebare si Raspuns, Israel | Add Comment →