Un călător care avansează de la punctul A la punctul B

Întrebare: Eu nu înţeleg: Cum faptul că, cineva ne atacă şi ne acuză, ne apropie de revelarea Creatorului?

Răspuns: Atunci când conduceţi pe un drum, există culoare de fiecare parte a drumului. Apoi, există şanţuri pe cele două părţi, care drenează apa şi murdăria care se acumulează pe drum şi apoi, există câmpuri şi case. Asta înseamnă că există limite clare care delimitează drumul vostru.

Este exact ca în viaţa unei persoane. Atunci când creştem un copil, îl ghidăm, îi explicăm ce ar trebui să facă şi ce nu ar trebui, la ce trebuie să fie atent şi ce poate folosi. Constant, încercăm să îl conducem pentru ca el să avanseze cu succes spre un anumit scop care pare a fi valabil.

Mereu trebuie să ştim cum să trecem de la un moment la altul. Dacă avansez de la starea A la starea B, care este mai aproape de Creator, trebuie să ştiu cum să avansez şi ce forţe mă conduc în direcţia corectă. Aceste forţe trebuie să mă corecteze dacă vreau să avansez în direcţia bună. Există un singur punct în mine: o scânteie care mă atrage în această direcţie. Creatorul a aprins-o în inima mea, deci cum pot să avansez cu această scânteie? Cum pot să ştiu pe ce drum avansez?

Trebuie să merg din punctul A în punctul B, care este mai aproape de Creator, de dăruire, de iubire pentru ceilalţi, iubirea Creatorului, ceea ce înseamnă că El este în faţa mea! Asta înseamnă că trebuie să fiu eliberat de ego-ul meu pentru a mă ridica deasupra un pic şi, în loc să mă iubesc, să fiu umplut puţin cu dragostea de prieteni. Ar trebui să fie umplut cu dragostea de prieteni, deoarece a iubi pe toată lumea este un pic prea mult pentru mine, în acest moment. Astfel, se pare că trebuie să muncesc cu grupul acum.

Totuşi, cum pot să curăţ mintea mea de tot soiul de gânduri egoiste şi opinii ale acestei lumi ? Trebuie să clarific ce înseamnă dăruirea şi recepţia. Trebuie să înţeleg că toată lumea este angajată în primire şi eu trebuie să mă angajez în dăruire. Cum pot să realizez asta? Cum pot să fiu liber de valorile societăţii egoiste ?

Nu este uşor să clarific asta şi Creatorul îmi fixează condiţii care mă forţează să clarific lucrurile de fiecare dată, făcând mai multe eforturi. Asta înseamnă că există o forţă opusă care funcţionează aici şi pare să stea în calea mea de a progresa. Intenţionat, sunt obligat să simt că sunt neputincios, slab, speriat şi că nu înţeleg cine are dreptate şi nu ştiu în ce mod avansez. Eu sunt sub o mare presiune din toate părţile. Deci, ce pot face ?

Creatorul mă înconjoară cu mulţi duşmani şi probleme la nivelul acestei lumi şi nu existăun  loc unde aş putea scăpa: nici în faţă, nici în spate, nici la dreapta, nici la stânga, nici sus, nici jos. Pur şi simplu, nu pot face nimic. Această presiune negativă din toate părţile se dezvoltă constant şi obiectivul continuă să crească şi să fie mai important pentru mine şi, prin iubirea pentru ceilalţi, vreau să ating iubirea pentru Creator, pentru a adera la El. În final, acest inel ar trebui să fie atât de strâns în jurul meu, încât să strig la Creator: “ajutor, nu mai pot!”

Apoi, în ultimul moment, când Marea Roşie (Yam Suf) este în faţa mea, gata să mă inghită (şi asta se întâmplă la toate nivelurile), brusc sunt salvat! Lumina care Reformează mă ajunge şi îmi arată drumul care se aprinde pentru mine, schimbă percepţia mea şi sentimentele mele şi modul în care drumul se deschide în faţa mea!

Înainte, nu exista nici un mijloc. Nu văd nimic şi nu ştiu unde merg. Este acelaşi lucru de fiecare dată. Asta înseamnă că sunt obligat să trec prin stări dificile. Deci, pentru ce cabaliştii numesc asta o viaţă plină de plăcere şi confort în raport cu viaţa corporală plină de durere şi suferinţă, goală de conţinut?

Nu văd că avansarea pe calea spirituală îmi promite o viaţă uşoară şi agreabilă. Dacă a avansa pe drumul care mă duce la scopul creaţiei garantează o viaţă bună, ego-ul meu ar merge în faţa lumii şi ar striga: prindeţi hoţul! Deci, trebuie să clarific acest drum în grup şi să verific conexiunea dintre noi. Apoi, mă ridic deasupra sentimentelor mele animalice şi înţeleg că, în realitate, este o viaţă în dăruire şi progresul spre scopul creaţiei care poate fi agreabil. Este singurul gen de viaţă pe care vreau să o duc. Este singurul gen de viaţă pe care o consider Paradisul. Vreau să trăiesc în dăruire, în Hafetz Hessed, să nu fiu impresionat de tot ce spun sau gândesc oamenii despre mine, care sunt ca nişte câini care latră şi care mă înconjoară din toate părţile. Nu mă îngrijorează deloc.

Numai după parcurgerea mai multor etape voi şti că ei m-au ajutat să ies din Egipt. Cine a împins copiii lui Israel afară din Egipt? Faraon pierduse deja puterea sa şi armata sa, adevărate forţe egoiste, dar mulţimea care a însoţit Israel a rămas. Deci, când putem spune că am ieşit din Egipt? Aceasta este atunci când mulţimea ne urmăreşte

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala, 29.10.2013, Scrierile lui Baal Hasulam

Discussion | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed