Întrebare: Diferența genetică dintre om și maimuță este foarte mică, un pic mai mult de unu la sută. Cu alte cuvinte, un om este nouăzeci și nouă de procente cimpanzeu. Cum ar putea o diferenţa atât de mica intr-un genom sa conducă la un stadiu complet diferit de dezvoltare? Ce este acest un procent care separă omul de maimuță?

Răspuns: Omul și maimuța sunt două lumi complet diferite. Dacă vorbim despre corpul fizic, omul s-a dezvoltat prin toate nivelurile: mineral, vegetal, animat și uman, iar maimuța este o etapă intermediară între animal și om. Dar aceasta numai dacă comparăm corpurile.

Nu există nimic special în corpul fizic al unui om. Și, deși este diferit, deoarece nu are blană ca maimuțele, brațele și picioarele se dezvolta în mod diferit, iar atitudinea față de viață este diferită, principala diferență nu este în acest sens. Omul se distinge prin faptul că el se dezvoltă, dobândește înțelepciune și schimbă mediul său.

Cu toate că animalele schimbă, de asemenea, mediul lor: construiesc case sub apă sau pe copaci, este pur și simplu instinctiv în funcție de chemarea naturii și nu se schimbă din generație în generație. Ele trăiesc in modul în care s-au născut în acord cu natura lor.

De aceea, animalele sunt parte integranta a naturii. Ele nu au dorința de a schimba mediul lor sau  societatea lor, pentru construirea unor sisteme artificiale speciale de relații, care nu au fost moștenite de la strămoșii lor și cunoscute anterior.

Dimpotrivă, în om se dezvoltă o minte și simțuri noi din generație în generație, ceea ce îl obligă să schimbe lumea. Nu putem descoperi sursa acestei diferențe radicale. Noi vedem doar consecințele acesteia. Într-adevăr, o persoană care își schimbă mediul, schimbă lumea și vrea un nivel superior.

El nu este de acord să trăiască la fel ca un cimpanzeu, care astăzi trăiește în același fel ca acum în urmă cu 100.000 de ani. Cu toate astea, cimpanzeul are o memorie excelenta si abilitaţi mentale, dar ele nu-l împing să se dezvolte.

Aceasta este întrebarea: De ce are un om capacitatea de a se dezvolta și dorința de a se dezvolta din generație în generație și în fiecare generație? De ce este această evoluție diferită de la o persoană la alta și de la o națiune la alta?

Noi colectăm experiența și transmitem toate realizările noastre în cultură, educație și știință. Noi construim un mediu pentru noi înșine, societatea umană, guvernul și sistemele sociale. Puteți compara lumea modernă creată de om cu cea care a existat acum câteva sute de ani.

Toate acestea au venit din impulsurile interioare ale omului, care sunt ascunse de noi. De ce ni s-a dat o astfel de dorință, pentru ce? La urma urmei, dacă ne-am opri dezvoltarea, am trăi ca maimuțele. Dar, în fiecare om și în noi toți împreună, în fiecare moment și în orice timp, trăiește dorința de a avansa.

Cu alte cuvinte, există un program special în noi, care ne cere punerea sa în aplicare. Prin urmare, oamenii se dezvolta în mod obligatoriu. Vedem aceasta la copiii care nu obosesc sa se joace și au un interes arzător pentru toate inovaţiile.

Fiecare vârstă are propriile sale jocuri. Un copil pune întrebări părinților, iar când va crește el ii va depăși cu siguranță și va fi chiar mai avansat decât ei. Nimic asemănător nu se întâmplă cu vreun animal.

Tot ce am de făcut este să întreb: Pentru ce ni s-a dat acest lucru? La urma urmei, nu putem spune că ne face mai fericiți. Poate că ar fi mai bine să înghețe toată dezvoltarea noastră la un moment dat, în scopul de a duce o viață lipsită de griji? Cu toate acestea, ne dezvoltăm și construim mai mult și mai mult. Această aspirație interioară se numește omul din noi. Cu toate acestea, unde ne conduce este încă un mister pentru omenire.

Din emisiunea de pe KabTV  „O viață nouă” 9/6/16

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →