Intrebare pe care am primit-o:  Simt ca in urma muncii pe care o depun, se dezvaluie in mine un rau mai mare . Stiu ca ar trebui sa daruiesc la majoritatea grupului in conformitate cu principiul, „iubeste-ti pe aproapele tau ca pe tine insuti”, dar sunt uimit de cat de mult rau nejustificabil exista … Ce trebuie sa fac?
Nu am fost capabil sa daruiesc si sa indeplinesc functiile mele in grup. Chiar m-am distantat de grup. Am senzatia ca acum urmez principiul, „fiecare persoana judeca in functie de propria nevoie.” In plus, nu mai am nici o dorinta de a darui pentru ca ma simt nesigur. Nu pot sa imi vindec mintea sau inima de aceasta problema. Cum ar trebui sa continui?

Raspunsul meu: Trebuie sa te opresti complet sa ii critici sau sa ii consideri pe ei ca fiind problemele tale. In realitate doar tu ii percepi in acest fel. Fiecare dintre noi are o dorinta necorectata, iar prin ridicarea deasupra acestei dorinte, vom atinge Lumea Infinitului.
Dorinta, in toate cele cinci lumi, este necorectata. Si cu cat mai mare este dorinta ta, cu atat mai mare vei fi o data ce o  corectezi. Pentru moment, trebuie sa faci ceea ce ti se cere de fiecare data. Acesta este modul in care vei actiona, pas cu pas, in directia scopului, prin corectarea dorintei tale. Si acesta este modul in care noi urcam muntele.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala | Add Comment →