Temperaturile cresc, iar o colonie de furnici va trebui să ia în curând o decizie colectivă. Fiecare furnică simte căldura în creștere sub picioarele ei, dar continuă ca de obicei până când, brusc, furnicile își inversează cursul. Întregul grup se grăbește ca unul singur – a fost luată o decizie de evacuare. Este aproape ca și cum colonia de furnici are o minte mai mare, colectivă.

Un nou studiu sugerează că, într-adevăr, furnicile ca grup se comportă similar cu rețelele de neuroni dintr-un creier.

Daniel Kronauer de la Rockefeller și asociatul postdoctoral Asaf Gal au dezvoltat o nouă configurație experimentală pentru a analiza cu meticulozitate luarea deciziilor în coloniile de furnici. După cum se raportează în Procedurile Academiei Nationale de Ştiinţe, ei au descoperit că atunci când o colonie evacuează din cauza temperaturilor în creștere, decizia sa este o funcție dată atât de magnitudinea creșterii căldurii, cât și de dimensiunea grupului de furnici.

Descoperirile sugerează că furnicile combină informațiile senzoriale cu parametrii grupului lor pentru a ajunge la un răspuns de grup – un proces similar cu calculele neuronale care dă naștere la decizii.

„Am fost pionierul unei abordări de a înțelege colonia de furnici ca un sistem asemănător cognitiv care percepe intrările și apoi le traduce în rezultate comportamentale”, spune Kronauer, șeful Laboratorului de Evoluție Socială și Comportament. „Acesta este unul dintre primii pași către înțelegerea cu adevărat a modului în care societățile de insecte se angajează în calculul colectiv.” (Rockefeller University

Întrebare: Cum ați aplica acest lucru unei ființe umane? Este aplicabil unei ființe umane? Poate o persoană să ajungă într-o asemenea stare cu o altă persoană?

Răspuns: Nu. Este posibil să ajungem la această stare printr-o muncă internă extraordinară, dar nu pur și simplu instinctiv, așa cum o fac păsările, peștii sau alte animale.

Întrebare: Pentru animale este instinct, în timp ce pentru noi este muncă pentru a atinge această stare?

Răspuns: Desigur. Vedeți cum peștii din mare înoată toți într-o școală imensă care poate include sute de mii dintre ei.

Întrebare: Și omul abandonează adesea o altă persoană și fuge pentru că este rănit.

Dvs., ca un Cabalist,, credeţii că ar trebui să ajungem într-o stare în care începem să ne simțim unii pe alții astfel încât să existăm într-o singură respirație?

Răspuns: În general, asta va trebui. Dar nu se va întâmpla așa cum se întâmplă cu peștii sau păsările, ci prin chemarea noastră către Creator și rugându-L să ne conecteze în interiorul Lui. Pentru ca El să ne conecteze în mintea Lui superioară, în dorință și apoi ne vom rostogoli împreună cu El. Pentru asta vrem să ne străduim.

Deci, Creatorul va fi forța care unește, guvernează și călăuzește — totul!

Întrebare: Atunci gândurile despre mine, că mă simt fierbinte, vor dispărea?

Răspuns: Voi fi în interiorul Lui. Ce gânduri există? Totul este gata.

Întrebare: Adică sunt în întregime în interiorul Lui și mă bazez doar pe asta?

Răspuns: Da. El te-a înghițit deja. Este la fel pentru toată lumea.

Întrebare: Și atunci devenim un singur corp,o  inimă?

Răspuns: Da. Uită-te la acei pești – ei sunt în El instinctiv. Dar avem nevoie ca El să facă asta pentru noi.

Întrebare: Când vedem asta – felul în care păsările, furnicile și peștii se mișcă – de ce ni se arată asta? Să  vedem și poate chiar să-i invidiem?

Răspuns: Ca tu să vezi că există o stare de adeziune, unitate și ascultare în care fiecare se anulează de dragul fiecăruia. Scopul nostru este – în ciuda egoismului și a individualității noastre – să ajungem în aceeași stare.

Întrebare: Și dacă nu am fi înzestrați cu această individualitate?

Răspuns: Atunci am fi ca peștii sau ca păsările. Și care este raţiunea pentru asta?

Întrebare: Adică, atunci nu am simți această fericire?

Răspuns: Doar dacă vrem să o facem în ciuda noastră! Atunci simți o plăcere de a te supune Creatorului în ciuda ta, pentru a fi împreună cu toți cei de care tu vrei să te separi! Înțelegi ce tipuri de forțe opuse operează aici? Iar convergența acestor forțe opuse este tocmai atunci când ajungi la adeziunea cu cel superior.

Comentariu: Binecuvântare, după cum se spune.

Răspunsul meu: Da.

Întrebare: Sentimentul de a nu vrea să mă conectez cu ceilalți, acest sentiment nu dispare în mine?

Răspuns: Nu. Te ridici deasupra lui.

Întrebare: Deci, într-un fel sau altul, am rămas cu această gaură neagră în mine?

Răspuns: Desigur. „Iubirea acoperă toate nelegiuirile.” Adică, egoismul trebuie să fie întotdeauna dedesubt, iar deasupra lui există conexiune și iubire. Altfel iubirea va dispărea.

Nelegiuirile trebuie să fie acolo.

Comentariu: Suntem foarte diferiți de furnici.

Răspunsul meu: Ele nu au asta, doar lucrează calm.

Întrebare: Deci atunci, ele nu au acest sentiment de fericire? Fericire, revelație?

Răspuns: Nu, au senzatia de a-si indeplini instinctul. Adică, se simt executori și autosuficiente – dar fără plăcere.

Nouă ni s-a oferit ocazia să primim plăcere și să fim fericiți.

Comentariu: Numai atunci când ne depășim pe noi înșine.

Răspunsul meu: Numai atunci.

Întrebare: Altfel, o persoană nu poate atinge fericirea?

Răspuns: Nu.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 04.08.2022

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →