A căuta sursa întregii realități

O persoană care aspiră să descopere lumea adevărată, care vrea să știe pentru ce și de ce trăiește pe acest pământ și ce se întâmplă aici, în general, se vede ca un achetator care învață despre lume pentru a o înțelege și a o simți.

De fapt, nu este abordarea corectă, deoarece în centrul lumii se găsește cea mai mare putere și nu la noi. El mișcă și determină totul. Și dacă noi dorim să cercetăm lumea, atunci mereu trebuie să aderăm la această putere superioară. Pentru a descoperi cu adevărat imaginea lumii, este necesar, în primul rând, să vedem această sursă a întregii realități și tot ceea ce se întâmplă în ea. Trebuie să știu că totul derivă dintr-o singură sursă. Și toate creaturile, inclusiv eu, mineral, vegetal, animal și omul, tot ceea ce există în această lume, tot ce știm și ceea ce este încă necunoscut, este primit de la această sursă superioară.

Trebuie să-mi concentrez atenția în mod special asupra acestui lucru, asupra Creatorului. Asta înseamnă că toate evenimentele care se produc cu mine și cu ceilalți, toate senzațiile noastre, trecutul, prezentul și viitorul, totul vine de la Creator și pentru un singur scop, pentru a ne aduce la El.

Dar, până ce să ajungem la El, este necesar să primim tot soiul de observații de la El; nu este important să știm dacă ele sunt negative sau pozitive. Trebuie, mereu, să ne găsim între aceste experiențe și aceste observații și astfel, în mai multe etape, învățăm tot mai mult despre El.

Aceste etape ale progresului nostru spre Creator sunt numite ”cinci lumi” (Olamot), care vin din cuvântul ”Alama” (ascundere): Assiya, Yetzira, Beria, Atzilut, Adam Kadmon, după care vine lumea Infinitului, unde fuzionăm cu Creatorul ca un tot unic. Astfel, pas cu pas, ne apropiem de El, să spunem 20% în fiecare etapă, până ce vom atinge 100% asemănare și echivalență și percepție a Creatorului.

Asta înseamnă că nu adaug toate senzațiile interne ale corpului nostru și experiențele personale oamenilor din jurul meu care, aparent, le provoacă, ci mai degrabă Creatorului. Toate persoanele, întreaga lume, inclusiv corpul meu și eu însumi, toate sunt mutate de El. Deci, am nevoie să știu cum mă comport corect în raport cu ce se întâmplă: în primul rând, nu uitați că totul vine de la Creator; în al doilea rând, este pentru a mă învăța să-L înțeleg.

Asta înseamnă că trebuie să trag concluzii de la toate aceste stări pe care le traversez și să văd un semn bun în ceea ce simt acum. Deoarece Creatorul nu a creat nimic rău și, dacă eu sunt condus spre El, atunci nu pot simți ceva rău. Dar, dacă sunt îndreptat spre o altă direcție, atunci aceasta va fi rea pentru mine. Așa cum continui să urmăresc fără încetare, ca un radar, acest punct de vedere al lumii și tot ceea ce se întâmplă, absorb atitudinea Creatorului, adică văd că totul vine de la El pentru a mă îndrepta spre El, și numai cu ceea ce este bun.

Astfel, este scris (Psalm 97:10): ”O, voi ce iubiți pe Domnul, urâți răul”. Începem să descoperim că, atunci când tindem în direcția corectă, spre Creator, atunci tot ceea ce se opune dăruirii se descoperă ca fiind rău. Asta pentru că, a fi îndreptat spre El, ne obligă să fim ca El. Este ceea ce trebuie să învățăm în fiecare secundă a vieții noastre.

Din Congresul din Franța, ”Unul pentru toți, toți pentru unul”, a doua zi, Lecția 4, 10.05.2014

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul următor: