Dorinta noastra este de a incepe sa primim in forma corecta. Ne dorim sa ne unim, sa revelam o indreptare catre unitate in interiorul fiecarei persoane, in ciuda egoismului. Asta este foarte important: in ciuda egoismului meu, fac eforturi ca sa aspir intern si sa vin mai aproape de prietenii mei, sa ii mentin pe toti intr-o conexiune strinsa, ca si oamenii care imi sint aproape in spirit si scop.

Pentru mine, cel mai important lucru acum, este sa fiu capabil sa am incredere in ei:  daca sintem uniti, atunci ei se vor asigura ca nu uit de calea noastra si vom deveni mai puternici prin consolidarea noastra comuna.

Eu aspir catre unitatea cu prietenii si sper ca aceasta aspiratie ma va face capabil sa primesc o dorinta inegalabila pentru unitatea cu acestia. Asta este tot ceea ce am nevoie. De la inceputul si pina la finalul corectiei, acesta este singurul lucru care ni se cere.

Acesta este motivul pentru care este scris ca iubirea pentru aproape ca si pentru sine, este legea concludenta si rezumativa a intregii Torah. Nu exista nimic mai mult de atit, si trebuie sa ne indreptam calea doar in aceasta directie. Nu conteaza cit de mult ne transforma asta. Daca vrem sa facem ca programul creatiei sa aiba un secnariu accelerat, atunci asta este o oportunitate: sa incepem de la opozitii, de la starile cele mai pline de ura si respingatoare, si de acolo sa facem pasii catre iubirea pentru aproapele nostru.
From the 1st part of the Daily Kabbalah Lesson 4/21/11, Writings of Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment →