O scurtă privire la istoria banilor: Banii sunt o invenţie antică; ştim de monede care au circulat mai devreme cu 650 ani î.Hr. La început, banii au fost evaluati in functie de greutate şi costul metalului  în sine, dar monedele metalice au fost înlocuite treptat de facturile de hârtie. La începutul secolului al 17-lea, Europa deja tipărirea bani din hârtie.

Până la această data, bani rămân în centrul atenţiei tuturor şi provoacă numeroase argumente în timp ce călătoresc din mâini in mâini şi servind ca mijloc de legătură între oameni. Care cauza unei asa utilizari avansate a banilor?

Exista doar Lumina şi dorinţa (Kli) de care avem nevoie pentru a ne lega împreună. Această conexiune apare datorită faptului că fiecare isi ascunde ego-ul sau în conformitate cu un ecran care se numeste „acoperire” (Kisufa). „Banii” (Kesef) provin de la acest cuvânt. Dacă am o acoperire pentru dorinţele mele şi, prin urmare, sunt în măsură să le folosesc în mod corect, înseamnă că deţin un ecran, o acoperire, „bani”

Ca urmare a acestei acţiuni în lumea noastră, ca reflectare a rădăcinii spirituale în ramurile materiale, există o regulă în lumea noastră ca orice recepţie trebuie să fie precedată de un efort. Acest lucru este ceea ce creează acoperire pentru dorinta. Gradul vointei mele de a lucra de dragul unor dorinţe determină masura eventualei sale impliniri.

În cele mai vechi timpuri, oamenii au lucrat doar pentru a manca, similar cu animalele care sunt în căutare de hrană pe tot parcursul zilei şi trăiesc pentru nevoile corpului animal : hrana şi procreare. Banii sunt obiectul cel mai natural, şi chiar dacă nu există nici un altul şi o persoana este faţă în faţă cu ea însaşi, cu natura, sau cu Creatorul,ea încă plăteşte cu efortul său pentru a-si satisface dorintele. Pana la urma, în timpul acestei munci, dorinte noi apar în ea, pentru a caror îndeplinire trebuie să munceasca, în scopul de a construi un ecran, o acoperire peste ele.

Prin urmare, nevoia de a avea bani, ecranul, apare în momentul în care apare dorinţa. De-a lungul intregii istorii, oamenii mereu au facut schimburi: „Tu imi dai aceasta, eu iti dau aceia,” platind, daca nu cu bani, atunci cel puţin cu un zâmbet, recunostinta, atitudine bună. Nu există nici o şansă de a lua ceva de la cineva care nu are cu ce plăti. Noi plătim în mod voluntar sau forţat, conform reglementărilor acceptate în societate. Şi dacă nu o facem, atunci sistemul de sus va curata cu siguranta datoriile în cele din urmă şi va reveni la echilibrul comerciant.

Din partea a 4-a Lecţiei zilnice de Cabala 3/1/11, Lecţia banilor

Filed under: Lectia zilnica | Add Comment →