In timpul unei caderi, in noi nu se face niciun calcul. Primim ingreunarea inimii si a mintii, prin probleme de sanatate, familiale, etc. Nu reactionam corect, asa cum se asteapta de la noi.

Este necesar sa tragem concluziile dupa cadere si sa ne pregatim pentru urmatoarea ascensiune, intarind responsabilitatea noastra reciproca si conexiunea cu ceilalti, astfel incat sa ne ajutam cu totii atunci cand apare o cadere. Ma uit la prietenul meu, caruia ii lipseste taria si realizez ca eu sunt responsabil pentru el. De fapt, am semnat o intelegere pentru a-l ajuta sa se ridice fizic, emotional si spiritual.

Cand cineva este in cadere si se simte neajutorat, trebuie sa realizeze ca a investit energie in grup, ca a  pregatit pentru el o rezerva, un fond, o acumulare de forte si le poate folosi acum, nu numai pentru a minimaliza caderea, dar si pentru a continua sa se ridice! Cineva trebuie sa simta caderea, dar numai pentru a o folosi corect si a se ridica din nou.

De aceea este scris ca toate pacatele noastre nu sunt comise in timpul caderii ci, mai degraba in starea de ascensiune, in functie de cum o foloseste o persoana. Trebuie sa facem tot posibilul pentru a acumula aceste forte si a le investi in grup, mai degraba, decat in noi insine.

Incearca sa te pregatesti cat de mult poti in timpul unei ascensiuni si apoi vei experimenta o cadere cu bucurie!

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala, 6.09.10, Si Iacob a iesit

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment →