Baal HaSulam spune în articolul „Arvut (Garanţia mutuală)”: în cazul în care societatea se îngrijeşte de fiecare dintre membrii săi, poate neutraliza dorinţa egoistă a unei persoane.

Să presupunem că am face o croazieră de plăcere unde „totul este inclus”, mă simt fără griji deoarece serviciul include tot ceea ce-mi doresc. Mă instalez în cabină şi mă pregătesc să petrec două săptămâni de plăcere maximă. Cu toate acestea, de îndată ce am plecat, mi se spune că aceasta va fi o croazieră eternă. Deci, sunt aici şi totul este pregătit pentru mine: mic dejun, prânz şi cină sunt servite la timp, cabina este aranjată, există o bibliotecă, cinema, internet, piscină şi aşa mai departe. Totul este în serviciul meu.

Mai mult, toată lumea mă tratează bine şi este foarte atentă şi nu există nicio grijă. Oamenii din jurul meu sunt pregătiţi să mă ajute în orice moment şi în orice mod. Acestea sunt principiile societăţii de pe acest vas şi se aplică fără nicio excepţie. Deci, cum reacţionează natura la asta â? Este posibil ca ego-ul să explodeze în aceste condiţii â? Oamenii din jurul meu mă învaţă să mă anulez prin atitudinea lor faţă de mine şi eu nu caut mai multe mijloace pentru a mă umple şi a mă satisface.

De exemplu, nu mă plimb în baruri şi restaurante în căutarea deliciilor pe care nu le-am gustat încă, ci mă simt mulţumit cu hrană simplă şi sănătoasă. Obiectele de lux nu mă excită la fel ca înainte. Aici, un bufet cu desert este deschis toată ziua şi umple rapid cererile mele. După căteva zile, voi limita, deja, „consumul zilnic” şi, după o săptămână, sunt mulţumit cu o ceaşcă de cafea şi un biscuit. Atmosfera este plină cu Luminile Înconjurătoare care sunt constant pregătite să restrângă şi calmeze ego-ul meu.

Aici, lucrul principal este exemplul pe care-l iau de la alţii şi atitudinea care mă invaţă. Sunt în compania oamenilor care sunt mulţumiţi cu puţin. Acesta este ceea ce este acceptat printre ei, şi asta este tot. Nu este nevoie de mai mult. Ei preferă să profite de relaţii bune pe care le iau, acum, în porţii, în loc de hrană. Dacă sunt trist şi iau o parte din „dragostea noastră” sunt imediat umplut cu iubire.

Aceasta se datorează faptului că sunt în reţeaua relaţiilor sociale, umane al cărei mesaj este clar, că nu-mi va lipsi nimic, niciodată. Sentimentul în sine este destul şi nimic altceva. Iniţial, prin natura noastră, depindem de mediu şi nu există vreun compromis aici. Deci, dacă grupul degajă atitudinea corectă faţă de mine, impregnată de linişte, pace şi bunăvoinţă, atunci, o jumătate de zi mai târziu, gândesc şi eu că totul este exact cum ar trebui. Cu toate acestea, dacă mă găsesc în unele găşti, voi absorbi principiile lor.

Există o tendinţă naturală într-o persoană de a se adapta mediului. Nu există, pur şi simplu, mijloacele de a lupta contra acestei tendinţe. Deci, după câteva ore, mă încorporez în atmosfera generală de garanţie mutuală şi încetez să-mi fac griji în legătură cu mine. Oamenii din jurul meu sunt reţeaua mea de relaţii şi sunt cei mai apropiaţi de mine. Nu pot rezista opiniei lor deoarece fac parte din reţeaua generală.

Deci, când este rîndul meu să revelez Creatorul, rădăcina sufletului meu, sunt condus la un nou tip de conexiune, la grup. Aceeaşi lege funcţionează aici: grupul îmi spune că nu trebuie să mă tem, să încetez a-mi face griji. Dar, în afară de asta, el trebuie să transmită mesajul că trebuie să comunic cu prietenii şi să ader la Creator. Asta deoarece auto-anularea nu este suficientă, trebuie să am, de asemenea, direcţia corectă şi voi primi acest mesaj.

Voinţa mea nu este îndepărtată în grup, deoarece acest lucru mă va elimina. În spiritualitate, părerile celorlalţi nu sunt transmise în mod automat. Ete vorba de un alt vas, pe care trebuie să-l aleg singur. Creatorul mă va duce la scară, dar fiecare etapă necesită un mare efort şi construirea de-a lungul drumului.

Cu toate acestea, voi deveni mai puternic ? Voi îndeplini liberul arbitru ? Fără voinţă, nu voi dezvolta, niciodată, umanul în mine.

O „fiinţă umană” (Adam) este doar acela care exercită o presiune asupra lui, pentru a intra în grup şi a fii încorporat în prieteni. Deci, primesc automat, tot restul de la ei, deoarece nu am niciun control.

Pe scurt, alegem un singur lucru: mediul. Prima şi principala condiţie este garanţia reciprocă. Dacă suntem conectaţi la garanţia reciprocă şi dacă oferim lumii tot ceea ce are nevoie pentru auto-anulare, atunci nu avem nevoie de altceva pentru a începe. A doua condiţie este de a se asigura că toată lumea are încurajare şi stimulente astfel încât să-i ţină pe prieteni. Aceasta asigură o soartă bună unei persoane.

Partea a treia a Cursului zilnic de Cabala, 30.04.2013, Scrierile lui Baal HaSulam, „Garanţia reciprocă”

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment →