Când începem să studiem înţelepciunea Cabalei, credem că de la început o să fie uşor şi că în continuare ne va oferi o sursă extraordinară de inspiraţie. Dar cu timpul, trebuie să începem să săpăm mai adânc în interiorul egoismului nostru, iar dupa asta, experienţa devine neplăcută.

Trupul nu prea vrea să se scoale dimineaţa pentru lecţie, mergi la studiu, neglijează odihna, gândeşte şi simte că eşti departe de spiritualitate şi nu vrei să te uneşti cu ceilalţi, să ai grijă de altruism când tu ştii doar să primeşti.

Astfel începem să experimentăm „fundaţia gropii” săpată în inimile noastre. Mai târziu, totul depinde de cât de adânc putem ajunge în egoul nostru. Acest lucru poate fi făcut cu ajutorul mediului fiindcă omul nu o poate face singur. Nu are importanţă cât este de neplăcut şi cât de mult doare egoismul, el, sau ea, vor dori să ştie cât de opuşi sunt dăruirii (altruismului) neavând niciuna din proprietăţile ei. Şi din disperarea omului, din toate căderile şi din lipsa de inspiraţie, el va avansa.

Asta înseamnă că fundaţia pe care construim structura spirituală nu este plăcută. Este un „abis” gol săpat în inima, este săparea în „pământul” propriei noastre dorinţe, întunericul, realizarea egoismului nostru, a opoziţiei la dăruire. Şi numai acela care este capabil să suporte  şi dorşte să muncească atât de metodic construindu-şi el însuşi în jur mediul de susţinere, va avea puterea necesară şi nu se va teme să sape adânc în el însuşi şi astfel să meargă mai departe.

Prin asta el îşi va stabili fundaţia peste care va fi capabil să-şi ridice clădirea, înţelegând prin intermediul grupului, el va cere Lumina Reformatoare care va construi pentru el. Cu cât va săpa mai adânc în el cu atât casa se va putea ridica. După cum a fost scris „Creatorul face ceva împotriva la altceva”.

Începem de la starea „zero” şi mai întâi facem un pas în jos, mai târziu ne ridicăm un pas. Apoi coborâm doi paşi şi îi urcăm înapoi. Şi astfel trecem prin toate fazele: 0-1-2-3-4, până când, la sfârşit, ajungem la finalul corecţiei având sub noi patru „exilări” şi patru „răscumpărări”.

Acum am atins ultima stare a exilului, de acum înainte se întinde în faţa noastră ultima şi totala răscumpărare.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 5/13/2011 „Scrierile lui Rabaş”

Filed under: Lectia zilnica | Add Comment →