Zohar: Atunci cand omul a pacatuit cu Pomul Cunoasterii, si-a pierdut Lumina si a ramas cu cea mai joasa dorinta a oricarei creaturi (fara nici un invelis). El a fost golit de Lumina si a inteles ca e cea mai josnica fiinta din lume (pentru ca forta dorintei sale a fost mai mare decit invelisul sau). Prin urmare a devenit cel mai las dintre toate creaturile.

Toate celelalte creaturi sunt mai puternice decat omul. Intr-adevar. Nici nu ne dam seama cat de mult suntem mai slabi decat alte creaturi, precum microbii, insectele, pasarile, animalele si cat de mult depindem de ele pentru orice.

Dorintele noastre sunt cele mai dure; au grosimea, consistenta cea mai mare (Aviut) si nici macar nu avem un invelis sa le acoperim sau sa ne protejam de ele. De aceea “omul” din noi e atat de mic si dorintele sale atat de slabe atunci cand dorintele animalice se trezesc in noi (precum dorinta pentru bani, faima, sex, alte placeri), ne supunem imediat, le lasam sa ne controleze si cautam un mod de a le satisface.

Nu detinem nicio putere asupra acestor dorinte, ele pot face ce vor cu noi. Asta inseamna ca un om e mai slab decat alte creaturi – “omul” din mine e mai slab decat toate celelalte dorinte din mine.

Zohar: Si cand un om pacatuieste, se spune ca un tantar e mai valoros decat el. Dar daca nu a pacatuit si si-a pastrat acoperamantul, atunci dorintele sale se transforma in virtuti si ating forma cea mai inalta de Lumina.

Dar cand pacatuieste, pierde masura Luminii si ramane cu o dorinta imensa, goala, care se transforma in defect. Si atunci chiar si un tantar e mai valoros decat el, deoarece a fost creat dintr-o dorinta pura.

Nici una din dorintele animate din mine nu au liber arbitru, de aceea nu ni se cere sa le corectam. Trebuie sa corectam doar ce tine de nivelul “uman” din noi. Atunci toate celelalte dorinte ale noastre se alatura acestui nivel “uman”, care este singurul care ar trebui sa ne preocupe.

Avem libertatea de a alege si o legatura cu Creatorul la nivelul dorintelor “umane”. Celelalte dorinte se alatura si sprijina “omul” din noi.

Filed under: Lectia zilnica | Add Comment →