Creatorul a creat dorinta de a primi ca existenta din absenta si a dezvoltat-o prin 4 faze, prin expunere la Lumina Directa. Cand dorinta de a primi a ajuns la ultimul stadiu de dezvoltare si a devenit la fel de mare ca Lumina care o umple, Lumina i-a transmis dorintei de a primi toate proprietatile ei. Apoi, chiar in ultimul strat (Dalet de-Dalet, a 4-a parte a celui de al 4-lea stadiu), creatura s-a discernut ca primind.

Asta a dat nastere unei rusini arzatoare in creatura, caci aceasta a vazut in ce masura ea este opusa Creatorului, Cel ce Daruieste. Ca urmare, aceasta s-a restrictionat si a refuzat sa primeasca. Aceasta senzatie teribila de rusine se numeste stralucirea Malchut. Este intunericul care e imposibil de suportat, vidul in care nu poate sa straluceasca nicio Lumina. In acest ultim moment, in a 4-a parte a celei de a 4-a faze apare restrictia (Tzimtzum). Toate fazele anterioare pot capata o similaritate cu Lumina, caci ele nu ii sunt complet opuse.

Intrebarea este, ce sa facem cu aceasta a patra parte? Ea nu poate fi anulata sau indepartata, pentru ca, facand aceasta, creatura ar inceta sa mai existe. Creatura care nu este conectata la Creator si Ii este opusa ca proprietati nu poate sa existe. Faza a 4-a, punctul de independenta, trebuie pastrat in creatura ca fundatie a acesteia. De fapt, daca nu ar fi rusinea, creatura (oaspetele) ar deveni total subordonat Creatorului (Gazda) si ar face orice ar vrea Creatorul ca ea sa faca, asa cum se intampla la nivelul nemiscat, vegetal si animal al naturii, asa cum un animal de companie ii este loial stapanului sau.

Deci, cand devine creatura oaspete? Cand se simte persoana ca straina si opusa gazdei? Si cand simte, ca oaspete, ca gazda e fericita si incantata sa o aiba ca oaspete, iar gazda intreaba mereu ce mai poate sa-i ofere, ca sa ii faca placere? Cand aude oaspetele pe gazda, spunandu-i: Serveste-te! Totul e al tau! Si cand raspunde oaspetele, Nu al meu, ci al Tau!? Oaspetele nu poate sa nu simta aceasta rusine in faza Dalet de-Dalet; creatura trebuie sa pastreze senzatia de rusine, pentru a se pastra ca si creatura.

Deci, daca locuim in Gradina Raiului, adica in pura daruire (Bina), si acesta e nivelul ingerilor, nu cel al adevaratilor oameni. Pana ce nu ajungem sa simtim acest vid despartitor care nu poate sa fie umplut, omul nu e pregatit pentru misiunea lui. Vidul nu poate sa fie umplut pana ce nu se dezvaluie toata rusinea, care ne face sa simtim nevoia sa ne acoperim cu vesminte, ceea ce inseamna ca simtim nevoia de corectare.

Astfel, pentru a il ajuta pe barbat, din el deriva si se desprinde o femeie. Aceasta este sotia lui (Nukva) care e facuta din coasta lui. Ea este cea care ii face cunoscut acest vid, iar impreuna, ei (Zeir Anpin si Malchut, Adam si Eva, simt nevoia de vesminte (Lumina Reflectata, intentia de a darui). Ei se simt ca oaspetele in raport cu Gazda. In acest mod, ei pot obtine corectarea, adica sa actioneze doar pentru a darui Gazdei si sa transforme rusinea in demnitate si onoare.

Calea aceasta e lunga si complicata. Toata lumea cunoaste povestea lui Adam si a Evei, dar nimeni nu intelege ce anume ascunde aceasta.

Din partea a 4-a din Lectia zilnica de Cabala, 13.07.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Lectia zilnica | Add Comment →