Ne-am nascut cu o dorinta egoista de a  primi placere dar, deodata, o noua dorinta (pentru spiritualitate) se trezeste in aceasta. Putem sa crestem aceasta dorinta cu ajutorul mediului si a cartilor, astfel incat ea sa ne duca in lumea ei. Astfel, dorinta veche se va diminua, va disparea sau, din contra, va creste dar noi ne vom ridica deasupra ei, in dorinta de daruire.

In acest fel, se petrece o batalie intre aceste doua dorinte: grija pentru noi (dorinta acestei lumi) si dorinta de daruire, care apartine Lumii Superioare, Creatorului. Trebuie sa marim aceasta dorinta pentru Cel de Sus, dorinta de daruire, in relatie cu opusul ei – dorinta de a  primi placere, in aceasta lume. In asta consta intreaga noastra munca si libertatea de alegere.

Alegerea consta numai in evaluarea importantei. Ce doresc sa consider ca fiind cel mai important: dorinta care este directionata in sus, pentru care acum am doar un mic punct, sau dorinta care este indreptata in jos, catre aceasta lume.

Sarbatoarea de Sukot (Sarbatoarea Corturilor) si toata munca dusa pentru conectarea cu ea (construirea unui habitat special, Sukah), ne arata de fapt cum putem amplifica aceasta mica dorinta pentru Cel de Sus. Aceasta dorinta se numeste pierdere, pentru ca noi o percepm ca fiind absolut inutila: daruire, dragostea fata de seaman, prieteni, unificare… Nimeni nu ia aceste cuvinte frumoase in serios.

Sukah, o structura temporara, simbolizeaza cresterea importantei acestei pierderi deasupra eului nostru si deasupra acestei lumi, ridicand daruirea deasupra primirii. Chiar daca simti perfectiunea in mod constant, iesi, afara intr-o locuinta temporara si schimba-te.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 21.09.10, Shamati, Art. 96

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Sarbatori | Add Comment →