Deasupra egoismului

Pe masura ce ne ridicam deasupra egoismului, in afara de orice altceva, facem o minunata descoperire: Incepem sa discernem ca intreaga lume exista in interiorul nostru, si nu in afara noastra. Iar asta e logic pentru ca eu chiar nu stiu ce este in afara.

Persoana percepe doar ce intra in simturile sale si care prin sistemul nervos care ajunge la creier proceseaza “imaginile” finale. In acest fel percepem lumea. Este destul sa sectionezi un nerv ca sa faci sa dispara o parte a realitatii din simturile noastre.

Asadar, pe masura ce o persoana se ridica deasupra sa, vede ca perceptia lui nu este deloc in afara, ci depinde complet de simturile sale, de dorinta, ganduri, senzatii si minte. Si cand stim cum sa schimbam acesti parametrii, ne putem extinde perceptia si ne putem ridica desupra limitelor celor cinci simturi.

De aici vine numele de “intelepciunea Cabala”, care literal inseamna intelepciunea de a primi. Persoana o foloseste pentru a iesi gradual din simturile fizice ale corpului animal si isi extinde senzatiile spre infinit. In timp ce traieste in lumea noastra, avanseaza la nivelul in care nu se mai asociaza cu corpul fizic, deoarece vede o realitate mult mai mare deasupra lui.

Acum nu isi mai conditioneaza viata de perceptia celor cinci simturi. Si chiar dupa ce corpul fizic moare, persoana ramane in realitatea pe care a atins-o deasupra sa. Nu simte moartea deoarece o noua dimensiune a intrat in perceptia sa inainte sa moara corpul fizic.

In acest fel persoana traieste pe doua nivele: corporal, ca noi toti, si cel “necorporal” care se ridica deasupra egoismului.
From the Lecture in Rome 5/20/2011

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul anterior:

Articolul următor: