Întrebare: Vedem multe figuri la congres, mulţi oameni noi. Despre ce ar trebui să vorbim? Sau despre ce nu ar trebui să vorbim?

Răspuns: Ce vrei să spui cu „multe figuri, mulţi oameni noi”? Sunt oare interesat cu adevărat de cum arată o persoană, dacă este bătrână sau tânără? Sufletul este fără vârstă. Sufletul nu are nicio formă. Sufletul este proprietatea dăruirii. Dacă este aşa, nu mă uit la nimic altceva! De aceea nici nu observ, nici nu îmi amintesc oameni; nu îmi amintesc numele lor pentru că sunt interesat doar de câmpul interior pe care ei îl rezonează în jur, pe care îl emană, dar nu în feţele sau numele lor. Care este diferenţa?

Întrebare: Pentru a genera acest câmp, despre ce sau despre ce nu ar trebui să vorbim?

Răspuns: Ar trebui să vorbiţi numai de scop, numai despre topicuri de congres, numai despre menţinerea măreţiei scopului, numai despre pozitiv şi în niciun caz despre negativ – asta scrie Rabaş în articolele lui.

Un congres nu este un loc unde să facem calcule. Facem asta înainte de congres – luaţi exemplu de la  mine.

Adică: congresul începe, iar noi punem deoparte toate problemele; acesta este trecutul şi ar trebui să ne ridicăm deasupra lui. Toate conexiunile, proprietăţile, calităţile negative şi contradicţiile dintre noi, toate aceastea sunt lăsate jos. Acum ne ridicăm deasupra lor şi vorbim numai despre unificare, despre necesitate, despre obţinerea virtuţii unităţii, despre cât de imposibil este să o obţinem în alt fel, de cum nu o putem obţine singuri şi deci nevoia pentru Lumina superioară.

Toată munca noastră este pentru ca noi să realizăm că nu putem obţine nimic noi înşine. Dar asta numai după ce facem un anumit număr de eforturi de unire şi vedem că nu suntem în stare de asta. Iar apoi, forţa superioară se va revela în această uriaşă frustrare şi imensă dorinţă şi va face corectarea asupra noastră, revelându-l pe Creator înăuntrul nostru.

Întrebare: Ce ar trebui să fac, dacă în timpul unui workshop un prieten fie vorbeşte prea mult fie nu vorbeşte deloc? Ce trebuie să fac în mod corect în această privinţă?

Răspuns: Dacă nu vorbeşte, încearcă să îl încurajezi, să îl îmbrăţişezi sau să îl implici în conversaţie astfel încât să participe la discuţie într-un fel, să „spargă” lipsa de contact şi să facă un contact cumva.

Dacă prietenul vorbeşte mult, este necesar să îl limitezi pentru că toată lumea ar trebui să vorbească, adică un om ar trebui să vorbească maxim 2-3 minute. Poate spune câteva fraze, dar ar trebui gândite în avans. Le spune, iar apoi microfonul este dată următoarei persoane.

Dintr-o lectură la Ziua unităţii, “Pregătire pentru Congress” 4/22/2012

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment →