Baal HaSulam, „Matan Tora (Dăruirea Torei)”: Este pentru că, într-adevăr, în ceea ce privește o persoană care se află încă în natura Creatiei, nu există nici o diferență între dragostea de Dumnezeu și dragostea fata de aproapele său. Acest lucru se datorează faptului că orice lucru care nu se identifica cu persoana, este ireal pentru aceasta.

Eu nu ii simt pe ceilalți. Ii simt în măsura în care depind de ei. Cu alte cuvinte, nu ii simt de fapt pe ceilalti, dar imi simt dependența mea fata de ei, simt cât de mult pot pierde în cazul în care se întâmplă ceva cu ei.

Aceasta este singura modalitate prin care noi calculam orice. Chiar și o mamă simte cât de mult poate ea pierde în cazul în care copilul sau are probleme. Aceasta este scala pe care noi o numim „iubire”.

„Te iubesc”, înseamnă că eu depind de tine. Deci, aceasta nu este dragoste spirituală, ci dragoste corporală. Îmi place cineva și imi este teama că ceva i s-ar putea întâmpla, deoarece voi suferi. Iubesc pe cineva cu care mă simt bine. El poate fi fiul meu, care îmi ofera plăcere.

Noi, cu toate acestea, vorbim despre ceva cu totul diferit: despre modul in care, de la iubirea catre ființele create, putem ajunge la iubirea pentru Creator. Deși vom folosi exemplul iubirii unei mame în lumea noastră, nu știm de fapt ce înseamnă  a iubi la un nivel „uman”.

Trebuie să dezvoltăm un tip cu totul nou de dragoste. Cuvântul în sine este înșelătoar, iar noi trebuie să fim atenți sa nu facem greșeli. Este vorba despre o  cu totul alta relație si alt discernământ, despre dăruiriea care vine dinspre mine spre exterior catre cineva care se află în afara sentimentelor mele.

Astăzi, simt toata lumea. Simt ceea ce se întâmplă în lume, și este numai în funcție de calcul meu de a câștiga sau de teama mea de a pierde. Dorinta de a primi este in cautare de surse de a primi placere si se departeaza de ceea ce poate dăuna.

Acestea sunt singurele lucruri pe care le percep, dar eu nu simt nimic care nu face parte din plăcerea sau suferința mea. Acest lucru se datorează faptului că „materialul meu sensibil” este dorința de bucurie. Acesta este Masach (ecranul) pe care imaginile din realitatea mea sunt reflectate. Într-un astfel de ecran, eu pot vedea doar lucrurile care sunt în registrul interesului meu, care ar putea sa-mi aduca auto-beneficiu sau durere și suferință.

Există lucruri pe care eu nu le simt pentru că nu-mi provoca placere sau durere, ca diverse câmpuri, unde, raze x, și așa mai departe. Pentru ca ne dezvoltam, vom recunoaște mai multe lucruri carora ar trebui să acordam atenție, deoarece acestea pot fi benefice sau dăunătoare.

Este același lucru atunci când vine vorba de dragostea de prieteni. Noi nu știm ce înseamnă acest lucru  și nu il simțim cu simțurile noastre. Cu ce putem să-l comparam? E rău, atunci când sunt iubit? Nu este vorba de dragostea prietenilor față de mine, ci de dragostea mea față de ei, atunci când ma dedic total lor, am grijă de ei, ma ingrijorez pentru ei, ii ajut.

Cine are nevoie de o astfel de iubire în lumea noastră? În cazul în care m-ar fi iubit și m-ar fi servit ei pe mine, ar fi fost o altă perspectiva: „Sunt gata pentru a primi dragostea voastra. Dati-i drumul, cine este primul „?

Cu toate acestea, vorbim despre o tranziție catre nivelul de iubire pentru Creator, despre garanția reciprocă. Scopul creației este de a iti iubi prietenul. Astfel, ne bucurăm de daruire, dar numai de daruire, nu de senzatia noastra de bucurie. Suntem dăruitori împotriva dorinței, depășind-o.

Deci, noi trebuie să acordam o atenție un pic mai mare sensului corect al muncii noastre în grup. Este imposibil să-l interpretam în funcție de imaginile din lumea noastră. Apropierea, dragostea, și conectarea sunt toate concepte care există dupa ce se realizeaza depășirea, dupa Machsom (barieră). Până atunci, eu nu voi depăși nimic, trec pur și simplu prin perioada de pregătire.

Din partea a 4-a 9/24/12 zilnica de Cabala Lectia „, Matan Tora (Dăruirea Torei)”

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Munca in grup | Add Comment →