„El spânzură pământul pe nimic”

Întrebare: Ce înseamnă „Nu este nimeni altul inafară de El”? Şi cum il ating pe El oamenii cu punctul din inimă, cei fără punctul din inima, precum şi masele religioase?

Răspuns: Oamenii care exista în lumea noastră pot sa se raporteze la întreaga realitate doar cu privire la mediul în care trăiesc, similar cu toate fiinţele vii. Pe langa asta, oamenii pot avea o relaţie suplimentara in viaţa lor pe care animalele nu au. Dacă o persoană a fost învăţata să creadă în forţa superioară, aceasta relatie poate fi buna sau rea. Dacă eşti bun, forţa superioară va fi buna pentru tine, iar dacă esti rau, va fi rea pentru tine. Această forţă vrea ca tu să fii bun şi trimite astfel provocări pentru tine. Aceasta te tratează cu bunătate, dacă te vei comporta bine. Deci, merită să fii bun.

Ce înseamnă a fi „bun” în ochii forţei superioare? Aici, oamenii au inventat diverse sisteme până la punctul de sacrificiu al propriilor copii şi anihilarea necredincioşilor în războaie religioase. Venind de la ego-ul lor, oamenii au creat pentru ei înşişi toate tipurile de relaţii cu această forţă superioară.

Baal HaSulam explică originea religiilor şi credinţelor în articolul său „Pacea.”, In esenta, religiile sunt un sistem de dezvoltare a oamenilor, avansandu-i in spiritualitate. Aceste straturi de dorinţe de a se bucura care nu sunt în măsură să aspire la Creator merg înainte cu ajutorul religiilor. Oamenii ştiu un singur lucru: Există forţa superioară, iar noi suntem într-un anumit sistem de relaţii cu aceasta: Dacă sunt bun, este buna, dacă eu sunt rau, este rea.

Apoi, singura problema este de a defini dorintele acestei forţe superioare. Fiecare religie are punctul său de vedere propriu în această privinţă  şi fiecare se consideră ca are dreptate. Şi aici este toata diferenta dintre religii: Cum să venereze această forţă superioara, cum sa-i împlineasca dorinţele astfel încât să putem trăi confortabil în această lume şi în lumea viitoare. Ele par să lucreze în faţa acestei forţe superioare ca în faţa Domnului, regele: „Cum putem să-L împlinim astfel încât El sa fie mulţumit de noi?”

Astfel, există trei tipuri de oameni:

1. În întregime seculari, cu atitudinea unui animal faţă de realitate;
2. Religiosi care venereaza forţa superioară, încercând să găsească modalităţi de a o multumi;
3. Cabalistii.

Cabalistii spun că această forţă superioară, Creatorul, nu are relaţii personale cu tine. Chiar dacă spui că nu mai este altul inafară de El, binele care face bine, aceasta este o putere atotcuprinzătoare.

Totul depinde de mine, iar El nu are nici o relaţie personală cu mine. Totul este determinat de măsura transformarii mele în simpla, constanta, neschimbata Lumina existenta, dupa cum se spune:. „Eu nu nu imi schimb HaVaYaH „, „Legea a fost dată şi nu poate fi incalcata.”

Aceasta înseamnă că Creatorul nu are nici o relaţie personală cu mine, nu are niciun calcul cu privire la mine, nimic! Eu pur şi simplu simt că El are. Dar eu percep un calculator la fel. Să spunem, am lucrat pe calculator ieri şi m-am supărat pe el serios, am fost gata să-l sparg cu un ciocan. A fost vina lui? Este un gadget facut din oţel şi plastic.

Cu toate acestea, deoarece lucrez cu el, transfer calităţile mele personale in el, cred despre comportamentul acestuia ca fiind bun sau rau, şi urlu la el: „Uite ce mi-a făcut!” În mod similar, mă înfurii pe o maşină, dacă ceva i se întâmplă.

Acestea sunt lucruri fundamentale inerente în natura noastră. Acest lucru nu este deloc amuzant. Credinţa noastră în puterea naturii, care mă tratează cu bunatate sau cu răutate, provine de aici. Ce-i spunem unui copil atunci când se loveste de o masă? „Loveste-o înapoi, ea te-a ranit!” Şi dacă nu este o masa, ci ceva mai abstract, mare şi atotcuprinzător, vorbim într-un mod diferit: „Trateaza-L bine, si El iti va face bine.” Credinţa începe de aici.

Noi nu înţelegem încă că, dacă nu suntem la punctul de adevăr, nu lucrăm cu nimic. Noi lucram numai împotriva legii naturii, „legea a fost dată şi nu poate fi încălcata.” Creatorul nu se schimbă. Astfel, dacă eu sunt bun sau rau, aceasta ma afectează numai pe mine. Eu nu fac Creatorului bine sau rau, eu nu-L ating.

Când spun că El este fericit pentru mine, sau eu il intristez, eu sunt cel care spune. Eu percep acest lucru doar în simţurile mele. Dacă este asa, ce sau cine ma face sa ma schimb? Ego-ul meu? Aceasta înseamnă că eu fac acest lucru doar cu scopul de a ma simti bine. Nimic altceva nu mă obligă! Sau poate mediul, ameninţându-mă cu pedeapsa, mă obligă să ma schimb?

Dacă aceasta este atitudinea noastră faţă de întreaga, perfecta realitate, nimeni nu ma poate forţa să mă schimb. Se poate întâmpla numai prin credinţă mai presus de ratiune! De ce exist în această realitate rupta, falsa? Vreau să construiasc in ea o atitudine independentă faţă de această forţă, „binele care face bine”, singura existenta. Ce înseamnă „o atitudine independentă”? Aceasta înseamnă că ma raportez la această forţă, fără nici un scop personal şi că nu ştie, înţelege, sau simte ceva de la mine. Pe ce-mi bazez munca? „El spânzură pământul pe nimic”, care se numeşte „zece Sefirot Blima (de ascundere).”

Treptat, ajung la astfel de percepţie a realităţii incat nu mai fac niciun calcul personal, cum fac azi. Vreau doar să învat de la această forţă proprietatea sa, sa devin asemanator cu El. Aceasta este recompensa mea. Nu am nevoie de nici un rezultat, nici pentru forţa, nici pentru mine, doresc numai sa devin ca El, dupa cum se spune: „Recompensa pentru o poruncă este să ştii pe Cel care a poruncit.”

Acestea sunt concepte foarte subtile, care sunt imposibil de explicat. O persoană care nu are un punct in inima nu va fi niciodata impresionata de acest lucru şi nu va înţelege ceea ce este ascuns în spate. „Pentru cine lucrez atunci? Dacă nu există nimeni, doar eu, care ar primi munca mea şi, ca rezultat, ma tratez diferit, înseamnă că lucrez impotriva peretelui, împotriva vidului. Atunci, ce înseamnă aceste cuvinte: „Cartea este deschisa, iar mâna scrie,” „se judeca pe sine si lumea la o scară de merit”?

Toate aceste cuvinte sunt destinate să ne aducă mai aproape de ideal, care se numeste „credinta mai presus de ratiune.” Acolo tu nu ai niciun fel de calcule pe care le poti imagina. Nu ai cui te adresa. Poti face calcule numai cu cel care are dorinta, putere şi acţiune. „Nu este nimeni altcineva în afară de El” şi „Bunul care face bine” implică faptul că El nu acţionează din cealaltă parte. Noi vorbim despre acţiunile noastre: schimbările de stari, reacţii, dar El nu are nimic. Dacă e asa, e ca şi cum El nu acţionează. El nu pare a fi viu, dacă El nu se schimbă. Acesta este modul în care ne apare.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 4/26/2011, Shamati1

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul următor: