Există diferite materiale, de exemplu aluat, lut sau marmură şi exista ceea ce facem din ele. În „Safra Detzniuta” există un exemplu despre un agricultor care vine în oraş şi este surprins să vadă în piata rulouri, covrigei, prajituri şi alte produse de patiserie făcute din aceeaşi făină pe care el o produce.

In functie de evolutie, contactul cu Lumina superioara aduce cu sine mai multe forme diferite, dar materialul care ia aceste forme ramane acelasi si acesta este dorinta de a primi. Deci, nu există niciodată restricţii pentru dorinta in sine. Noi nu facem absolut nimic cu ea; acţiunile noastre sunt numai cu privire la forme.

Acum, dorinta noastra are o forma egoista, care este îndreptată împotriva scopului creaţiei. Aşa că trebuie să limitam aceasta forma, dar nu şi dorinţa. Numai în acest fel va primi o nouă formă corectă şi vom putea s-o utilizam cum ne place.

O altă problemă este că trebuie sa fim de acord cu faptul că primim forme rele şi corupte. Este scris, „inima unui om este rea din tinereţea lui.” Creatorul din partea sa, a creat înclinaţia rea şi trebuie să cerem sa avansam spre bunătate.

Astfel, trebuie să dam dovadă de o mare reţinere, să fim toleranţi faţă de toate formele prin care se face corecţia. Unele forme sunt chiar mai rele decât cele anterioare, dar asta nu înseamnă nimic.

Nerabdare, izbucniri, sentimente negative, ura- putem dezvalui lucruri pe care nu le-am întâlnit niciodată înainte pe drumul nostru spre scop. Baal HaSulam aduce exemplul unui fruct, care, atunci cand se coace, trece prin etape care sunt opuse formei sale finale. El devine mai acru, mai amar, mai puţin atractiv şi numai în ultima etapă incepe sa ia forma sa finală. Cu o lună înainte de a se coace, acesta poate fi otrăvitor. Acest lucru este la fel ca întunericul care devine mai intens înainte de ivirea zorilor.

Deci, trebuie să fim foarte rabdatori cu formele intermediare, ele servesc dezvoltarii, deşi pot părea îngrozitoare. Apreciem o persoana pentru eforturile sale, indiferent dacă face cat de mult poate sau nu. Ideea principală este ca ea nu ar trebui să fie dăunătoare şi critică, iar pentru restul putem aştepta.

Tot studiul nostru, toata avansarea noastra, toată înţelegerea şi sentimentul nostru nu apar în material, ci în formele sale. Aceasta este ceea ce vom studia tot timpul. Dorinţa este irelevanta. Mă uit la forme şi la diferenţele dintre ele.

Aceste forme ne vin de la Creator, de la Lumina, dar ele pot apărea în noi ca pozitive sau negative. Suntem între cele două forme contrastante: îngerul vieţii şi îngerul morţii. Acesti doi îngeri sunt primele nouă Sefirot, iar materialul dorinţei noastre este Malchut. Noi primim forme pozitive de la acestea în dorinţa noastră şi pe cele negative din necesitate şi aşa avansam.

Una nu poate exista fără cealaltă. Fiecare forma trebuie să includă cele două forţe care operează în materia neutra a dorintei de a primi, însemnand cele două schimbari opuse care influenţează datele.

Dorinţa a fost creata ca „ceva din nimic”  şi noi studiem tot ceea ce este în ea, prin ce trece dupa principiul educaţiei formale, de cunoaştere a formelor care vin de la Creator, de la Lumina. Niciodată nu studiem şi exploram Lumina în sine, ci formele Luminii in materie, in dorinţa; la fel cum nu simtim energia electrică in sine, ci ceea ce ne ofera, care poate fi măsurat şi studiat.

În cele din urmă, niciodată nu ajungem la fenomenul în sine şi nu ştim ce este în sine dorinta de a primi. Noi obtinem numai reacţiile sale la Lumina, şi, astfel, aflam despre influenţa Luminii asupra dorintei, atunci când le deducem una din alta.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 29/12/11, „Libertatea”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment →