Ce inseamna evadarea din tine insuti, din Egiptul tau?

Eu apuc orice lucru pe care il pot cara si alerg numai ca sa ma ascund. Dar unde sa fug, daca in jurul meu se afla numai intunericul Egiptului? Sunt captiv in propria mea dorinta asa ca unde sa fug de ea? Pana la urma nu am nimic altceva.

E adevarat ca sunt incapabil de a face acest lucru de unul singur, dar trebuie sa aspir spre el. Altfel nu am nici o sansa de a supravietui. Omul ia toate vasele egiptenilor si fuge in timpul noptii prin intuneric. Dar unde poate fugi daca peste tot in jurul lui este numai intuneric? Urmatoarea etapa este de asemenea intunecata, dar el simte ca este mai aproape de libertate.

Chiar daca acum ii urasc pe ceilalti si nu sunt conectat cu ei, tot pot intelege ca etapa urmatoare  e mai avansata. In alte cuvinte, evadez din propriile dorinte in dorintele aproapelui meu cat de mult pot. Fug pur si simplu. Totusi, nu vad nicio Lumina in ei, in acele momente. Trebuie sa-mi arat pregatirea de a iesi din dorintele mele, in ciuda intunericului.

Ajung la Marea Finala (Marea Rosie), si sunt pregatit sa sar in ea, din moment ce din urma nu-mi straluceste nimic si sunt incapabil sa mai raman in ego-ul meu in continuare. Sunt pregatit sa-l ucid numai ca sa intru in dorintele comune, cele ale aproapelui meu.

In ciuda faptului ca acolo nu voi primi nimic, vad ca urmatoarea etapa, una spirituala este situata acolo. Omul intelege ca dorintele externe ale altor oameni sunt la un nivel superior fata de dorintele proprii, interne.

Filed under: Lectia zilnica, Sarbatori | Add Comment →