Inaintea sarbatorii de Anul Nou (Rosh Hashanah), in timpul perioadei de cainta (Slihot), ne clarificam dorintele egoiste care sunt determintate ca rele. Apoi le indepartam din anul trecut si dorim sa ne ridicam la urmatorul an, la o noua schimbare (Rosh HaShanah).

Realizam de asemenea, ca nu suntem in stare sa facem nimic de unii singuri; aceasta stare se numeste Ziua Judecatii (Iom Kipur). Decidem ca exista doar o singura solutie: sa crestem importanta calitatii de daruire, pe care o dispretuim, datorita egoismului nostru. Decidem sa crestem importanta spiritualitatii, sa nu ne angajam in dorintele noastre egoiste si sa crestem dorinta de daruire. Asta simbolizeza sarbatoarea de Sukot.

Ia dorinta de daruire, care pare neimportanta, ca ceva ce ai pierdut astazi si ridic-o conform evaluarii importantei pe care ai facut-o. Nu te angaja in dorintele tale egoiste, de primire, ci iesi intr-o locuinta temporara, in dorinta de daruire.

Trebuie sa iesi din locuinta ta familiara, egoista si sa construiesti o noua structura, astfel incat cel mai important detaliu al ei, acoperisul, sa fie calitatea daruirii. Asta arata in ce masura te poti echivala cu Lumina care este situata deasupra acoperisului cortului-Sukah. Va lumina pentru tine, in masura in care vei fi in stare sa o accepti. Asta inseamna sarbatoarea Sukot.

Din partea a patra Lectia zilnica de Cabala, 21.09.10, Shamati, Art. 96

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Sarbatori | Add Comment →