În procesul său de dezvoltare, creaţia trece prin trei stări de bază.

Prima fază este lumea Infinitilui. Forţa Superioară, Creatorul, a făcut creaţia perfectă. Perfecţiunea nu poate fi divizată în mai multe faze; ea este unificată. Asta reiese din gândul creaţiei, din care creaţia şi Creatorul sunt la acelaşi nivel.

Perfecţiunea asociată cu faza iniţială  se transformă în faza a treia, faza finală de dezvoltare, doar după ce trece prin faza a doua. În acest proces creaţia coboară din Lumea Infinitului prin cinci lumi; coboară 125 de trepte care o separă de Creator. Gradual creaţia se distanţează din ce în ce mai mult şi aşa dezvoltă senzaţia de “independenţă”. Într-un final ajunge în această lume: cea mai rea, cea mai distanţată condiţie faţă de Creator. Prin această separare creaţia poate simţi că există independentă.

În acest punct începe corecţia, o urcare din această lume prin lumile spirituale înapoi în Infinit. Deci omul, Adam, începe să se dezvolte în noi; nu corpul ci sufletul se dezvoltă gradual în timp ce obţine similaritate de foma cu Creatorul, puterea de a dărui şi iubirea pentru aproapele său.

“Aproapele” este în afara dorinţei noastre de a primi; către el noi dezvoltăm iubirea. Această senzaţie este deasupra cunoaşterii, deasupra emoţiilor şi intelectului nostru dar şi deasupra percepţiei noastre asupra realităţii. Prin a iubi aproapele înţelegem şi simţim că el este inclus în noi. Ne apropiem de el până când obţinem această iubire.

Iubirea pentru aproape ne urcă înapoi în Infinit către starea de finala corectare.

Lumea întreagă intră în acest proces. De ce? – pentru că nimeni nu controlează această tendinţă.

De-a lungul a mii de ani nu ne-am gândit la această avansare internă; am mers pur şi simplu înainte conduşi de dorinţele noastre. Până acuma, nu a fost niciodată o contradicţie între dezvoltarea generală şi impulsurile noastre naturale. Avansarea noastră s-a potrivit şi s-a completat cu aspiraţiile noastre egoiste.

Ca şi rezultat am ajuns la capitalism şi într-o perioadă scurtă de timp am făcut un salt egoist în ştiinţă şi tehnologie, ajungând să ne afundăm în criză.

Dezvoltarea noastră egoistă ajunge la un sfârşit. Natura noastră începe să se “rotunjească”, să se integreze şi dezvoltă noi legi pentru noi. Înainte obişnuiam să profităm de alţii pentru a câştiga bani şi pentru a avea succes; acum această abordare se prăbuşeşte. Condiţiile mediului în care trăim se schimbă; putem să ne continuăm drumul doar dacă ne adaptăm acestor noi condiţii.

Deci în percepţiile şi senzaţiile noastre, în procesul nostru de luare a deciziilor trebuie să ne conformăm naturii: “rotunzi”, întregi şi compleţi. Fără asta nu vom înţelege ce se întâmplă şi nu vom avea atitudinea corectă. Dacă nu ne vom supune, întotdeauna vom lua decizii greşite.

Aceasta este situaţia în care ne aflăm acuma şi de aceea Cabala ne este revelată. Suntem la începutul stării conştiente din faza a doua de dezvoltare. Coborârea noastră din Infinit spre această lume este completă; perioada de pregătire în această lume este gata, începem corectarea acuma, revelarea răului şi ascensiunea spre Infinit.

Din partea a 4-a a Lecţiei Zilnice de Cabala, Scrierile lui Baal HaSulam.

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala | Add Comment →