Cand citim din lucrările Cabalistilor, oamenii care au dezvăluit lumea de sus, super-realitatea, noi nu înţelegem sau simtim despre ce vorbesc, dar pur şi simplu urmam cuvintele lor. Ei ne spun că există o forţă superioară, care este de neatins. Din puncul nostru de vedere, intelegem acesta ca fiind Creatorul, Cel bun care face binele. Venind de la această calitate, Creatorul a făcut creatia si dorintele pentru ca aceasta să se dezvolte şi să primească bunătatea Lui.
Bunatatea constă în a deveni egali cu Creatorul. Nu este nimic mai bun sau mai mare decât aceasta. Prin urmare, „a face bine” înseamnă a aduce creatia la nivelul Creatorului. Pentru a face asta avem de dobândit doi parametri, care sunt inerenti în El: perfecţiunea şi independenţa. În principiu, independenţa este parte din perfectiune, dar pentru noi are o semnificaţie deosebită şi este de primă importanţă. Noi trebuie să fim independenti ca si Creatorul. Aşa cum El Însuşi a existat înainte de creatie, la fel trebuie să ajungem la acelaşi grad de independenţă în ciuda faptului că suntem creaturile Sale.

În plus, trebuie să fim capabili să atingem nivelul de „Bun care face binele” in noi înşine, precum şi să dobândim  această calitate. În scopul de a ne oferi aceasta oportunitate, Creatorul a făcut o stare perfecta unde suntem identici cu El, similari, uniti, şi unificati în orice fel – in calitati, în percepţie, în independenţă, şi din toate alte punctele de vedere.

Din această stare iniţială şi finală, El ne-a coborât în detalii diferite de perfecţiune până am ajuns la opozitia totala. Apoi, din acest stadiu opus, El ne dă posibilitatea de a reveni la perfecţiune, cu o posesie valoroasa. Tot ce avem nevoie este să ne întoarcem acasă.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 1/13/11, Scrieri de Rabash
Trad

Filed under: Lectia zilnica | Add Comment →