Fiind o persoană în această lume, sunt construit astfel ca in mod automat si constant să ma gândesc la mine: Ce este cel mai profitabil pentru mine să fac şi cum sa fac? Acesta este modul în care Creatorul m-a creat, după cum este scris, „Am creat originea răului.” Eu doar dezvălui acest rău mai mult şi mai mult şi deja înțeleg că ma gândesc doar la mine şi decid că acest lucru este rău. Iar aceasta reprezintă o stare specială.

Acum vreau să o transform în bunătate pentru ca urăsc acest egoism. Bunătatea înseamnă să gândesc despre tot şi sa simt totul ca si cum îmi aparţine. Asta înseamnă sa ma raportez la toată lumea ca fiind o parte inseparabila din mine.

Dar dacă stergem acest „ca si”, atunci doar „eu” va rămâne din nou, doar că un eu şi mai egoist ! Să presupunem că am descoperit brusc că toți oamenii din jurul meu sunt copiii mei şi îi iubesc la infinit, cu toată inima mea.

Ce realizez cu asta? Acum cu adevărat tratez pe toată lumea ca pe mine însumi, dar in mod egoist! La urma urmei, ii consider ai mei. Ei sunt la fel ca și mine, ca şi copilul meu.

De aceea, spun, „Nu! Ura şi separarea rămân!” Şi „Iubirea va acoperi toate păcatele.” În caz contrar nu vei avea opoziția, ecranul, forţa de a depăşi. Ce vei depăşi? Eu nu depăşesc nimic în legătură cu copilul meu- sunt gata să-i dau totul pentru ca dragostea mea naturală mă obligă să acţionez în acest fel.

Când spunem că vrem să percepem întreaga lume ca pe noi înşine, noi nu înţelegem ce fel de contrarii sunt juxtapuse aici şi ce tip de abordare este construita. Eu nu elimin repulsia, ci construiesc dragoste peste ea.

Acesta este motivul pentru care o stare foarte specială se descoperă în lume acum. Exista lupte, argumente, coliziuni şi diferenţe, acestea fiind exprimate peste tot. Întreaga lume este în dezordine şi nimeni nu este capabil de a trăi împreună cu cineva în pace. Şi nici nu vor fi capabili de asta. Certurile vor continua sa se aprindă din ce in ce mai mult până când vom înțelege că toate păcatele trebuie sa devina descoperite şi noi trebuie să ne unim deasupra lor.

Nu trebuie să ne fie frică atunci când acestea devin dezvăluite, ci dimpotrivă: Când devin dezvăluite şi iti arată slăbiciunea, este exact momentul când vei înţelege că ai nevoie de ajutor. Vei vedea că nu poţi face nimic de unul singur si ca ai nevoie de Lumina care reformeaza.
De aceea vedem atât de multe diferenţe, forţe şi ciocniri de scopuri şi nimeni nu înţelege pe nimeni. Mai presus de toate acestea, trebuie să construim o mare umbrelă –  garantia reciprocă.

În acelaşi timp, toate aceste diferenţe şi neînţelegeri vor ramane in interior. Acesta este un miracol pe care nu il înţelegem! Dar miracolul este că ele rămân împreună cu umbrela care este creata din iubire şi garanţie reciprocă, ridicandu-se deasupra lor.

Ne iubim unul pe altul, în ciuda tuturor diferenţelor noastre contradictorii. Suntem atât de diferiti, pentru că acesta este modul în care Malchut a fost descoperita de deasupra. Şi nu vreau să schimb o altă persoană. Vreau doar să-i explic că este util pentru noi să avem o atitudine buna unii cu alţii, şi ii sugerez , „Chiar daca amândoi ne menținem poziția noastră, să ne unim unul cu altul mai presus de asta.”
Dacă am primit astfel de calităţi opuse de sus, de la Creator şi dacă suntem atât de diferiti prin natura, atunci se pare ca tocmai în virtutea diferenţei dintre noi putem exprima armonia creatiei. Este imposibil sa redam muzica clasica printr-un singur instrument muzical.  Trebuie să fie diferite sunete: minore, majore, toate tipurile de instrumente, iar toată lumea trebuie să cante împreună. Aceasta este ceea ce produce armonie si creativitate.
Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala, 8/10/11, Prefaţă la Înţelepciunea Cabalei

Filed under: Garantia reciproca, Iubire, Lectia zilnica | Add Comment →