Toate evenimentele descrise în povestea de Purim sunt indicaţii pentru corecţiile prin care trebuie să trecem. Este important să traducem aceste indicaţii din limbajul colorat şi poetic al legendei într-un limbaj al schimbărilor calitative interioare pentru a înţelege că se vorbeşte numai despre cât de puternice sunt legăturile între noi.

La începutul Sulului (legenda era scrisă pe un sul de pergament – Meghila) se vorbeşte despre naţia lui Israel, spunîndu-se că este o naţie de oameni dispersată printre alte naţii. Asta însemnă că egoismul a intrat printre oamenii care aspirau „direct căre Creator” (Isra El, Iaşar la El). Acest ego care îi separă duce naţia la ameninţarea cu dispariţia.

Dar când naţia lui Israel (adică toţi cei care aspiră la Creator) a înţeles că este necesar să se unească, şi să acţioneze în favoarea acestei unităţi, atunci forţa Mordehai se înalţă şi forţa Haman cade, deci noi suntem capabili să preluăm puterea asupra egoismului, peste ura care ne separă.

Fiecare din noi avem în noi propriul Haman, şi putem „să-l spânzurăm în copac” – în copacul morţii care se preschimbă în copacul vieţii. Iată cum primim revelarea Creatorului. Meghilat Ester (Sulul Esterei) este „revelarea a ceea ce este ascuns” fiindcă Meghila înseamnă revelare, iar Ester înseamnă ascuns, deci, ascunderea si revelarea Creatorului. Prin lucrul cu aceste forţe numite Mordehai şi Ester, obţinem revelarea Creatorului.

Creatorul, forţa superioară, nu este niciodată menţionat direct în Meghila. Se vorbeşte despre regele Ahaşveroş, dar nu despre Creator fiindcă El este ascuns ca rezultat al umplerii Kelim-urilor necorectate. Creatorul este simţit doar în Kelim corectate datorită altruismului lor mutual. Ceva iubire pe care o simţim noi unii pentru alţii în starea noastră necorectată este revelarea Forţei Superioare, a Creatorului.

Când citim Meghilat Ester, ceea ce este important nu este simpla descifrare a căror calităţi spirituale se ascund în fiecare personaj: Unde sunt Zeir Anpin, Malhut (regina Ester), ce ascunde ea şi cum se alătură lui Zeir Anpin, şi Mordehai (Bina) care este calitatea daruirii, altruismului, întrucât Haman este toată Lumea impură de ABYA, dorinţa impură, Klipa, şarpele, „maimuţa” în loc de om (maimuţă se spune kof şi se scrie cu kuf ‘ק‘ , o linie lungă care descinde sub baza literei ca o coadă de maimuţă şi hrăneşte dorinţele impure). Însă, cel mai important lucru este să găseşti care sentimente sunt subliniate de aceste noţiuni în relaţiile dintre noi.

Prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/20/11 Şamati

Filed under: Lectia zilnica | Add Comment →