Cel de Sus ne expune noua sa parte inferioara, Malchut, ca un gol negru, nepromitand nimic bun. Lumea Superioara (lumea spirituala) ne este intentionat prezentata  sub o forma neatractiva. Intre timp, in aceasta lume, in care ne simtim in Keter al celui inferior, gasim cel putin o mica placere.

Exist intr-o asemenea stare, in care nici macar aceasta lume nu ma mai atrage si starea Celui Superior pare sa fie si mai rea. De fapt, nici macar nu sunt implinit in dorintele mele egoiste, de primire, dar Cel de Sus ma incarca mai mult, sugerandu-mi: Vrei sa fii in daruire! Nu am nimic, si totusi Cel de Sus imi spune: Vino, imparte ce ai, cu ceilalti!

Deci, pot accepta ceea ce imi sugereaza Cel de Sus, numai fara sa ma gandesc, fara nicio conditie si nu prin eforturile mele proprii. O pot face numai prin forta Luminii, fara a face niciun plan si neavand nicio speranta de satisfacere a egoismului si de a primi vreun beneficiu in aceasta lume.

Lucrul cel mai important pentru o persoana este sa obtina starea de daruire. Si apoi, va avea totul, dar numai dupa ce il indeparteaza (egoismul)! Va primi implinire (satisfactie), totusi, nu prin primire, ci prin daruire.

Astfel trebuie sa consideram luna Elul, inaintea inceputului Anului Nou, inceputului calatoriei spirituale a cuiva. ELUL, ca acronim, inseamna Eu sunt pentru Iubitul meu si Iubitul meu este pentru mine.  Cel de Sus imi inmaneaza aceste conditii fara speranta pentru mine, astfel incat, cu ajutorul lor sa ies liber din starea mea egoista. De fapt, daca El mi-a promis ceva bun, nu voi fi in stare niciodata sa ma despart de egoismul meu, pentru ca sunt legat de el prin placere.

Este scris, Creatorul asaza mana omului pe o soarta buna, prin punerea vietii lui in intuneric si gol dar, pe de alta parte, releva omului o mica raza de Lumina pentru a-i arata calea de a iesi din intuneric. Aceasta raza de Lumina nu este un castig material, egoist. Creatorul imi furnizeaza ajutorul pe calea mea spirituala: Imi aduce un grup Cabalist, unde imi pot exercita liberul meu arbitru si pot alege mediul corect.

Lumina ilumineaza un pic, adica imi da o senzatie ca, in special, daruirea este Lumina. Ma face sa simt ca Lumina este ascensiunea deasupra egoismului meu, atunci cand nu conteaza daca este implinit sau gol, deoarece, ceea ce conteaza este cu Cine sunt conectat.

Creatorul imi permite sa stiu urmatoarele: Tu suferi in starea corporala, deci nu cauta implinire materiala. Mai degraba, fiind in aceasta stare, priveste in sus: Gandeste-te daca poate exista o alta viata, cu alte valori, in daruire, in alta dimensiune (a fericirii).

Asta inseamna ca o raza de Lumina straluceste asupra mea prin sparturile din zidul care ma separa de Lumea Superioara, lumea pacii (repaus pentru egoismul meu si grija de a-l umple) si a perfectiunii (aspiratia catre daruire si iubire).

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 6.09.10, Shamati, Art. 42

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment →