În zilele noastre nu este nicio mare diferenţă între munca în grup şi toată umanitatea, munca individuală şi colectivă, deoarece s-a dezvăluit o reţea comună. În trecut, grupele de cabalişti au lucrat ascunşi, separaţi de oricine altcineva. Ei nu s-au arătat fiindcă era interzis să dezvălui Cabala şi să explici scopul ei, înainte ca actuala reţea a conexiunii comune să fie dezvăuită şi să apară nevoia metodei de corecţie.

De aceea cabaliştii au păstrat tăcerea. Dar din momentul în care această reţea a început să se dezvălui pe sine, situaţia a devenit diametral opusă şi noi trebuie să divulgăm această înţelepciune.

Cabaliştii au prezis acest lucru încă înainte ca această reţea să se dezvălui lumii. Aproape cu o sută de ani în urmă, Baal HaSulam a început să spună lumii despre nevoia dezvăluirii înţelepciunii Cabalei. El s-a gândit că lumea ar trebui să fie pregătită din timp pentru revelarea conexiunii pentru a evita trecerea prin războaiele şi suferinţele pe care le-am trăit în secolul trecut.

Umanitatea a trecut prin mai multe omoruri şi suferinţe în secolul douăzeci decât în întreaga istorie a umanităţii. Dar desigur, a fost posibil să se treacă prin toate aceste corectări sub diferite forme. Dar până la urmă, corectările pe care Cel de Sus le face, rămân în interiorul Lui, şi noi nu ştim de ele şi nu le vedem cu proprii noştri ochi. Nu avem mijlocul de a vedea corectările pe care le-am obţinut prin costul unei atât de mari suferinţe.

Chiar dacă prin asta a fost o corecţie, a fost însă o formă nedorită deoarece ne-a fost dată ca presiune de Sus şi împotriva dorinţei noastre. În Cabala, această relaţie este numită „Ahor be Ahor” (spate în spate). Noi însă trebuie să ajungem la un acord complet şi să ne întoarcem Panim be Panim (faţă în faţă) unul cu celălalt.

Până la urmă, într-un fel sau altul, noi totdeauna avansăm, dar se întâmplă într-un mod nedorit. Însă acum, după ce Cabala iese la lumină, umanitatea se poate prepara pe sine pentru revelarea reţelei care ne conectează printr-o creştere a integrării globale, şi prin garanţie reciprocă, şi astfel să avem o conexiune potrivită între noi.

Iar când noi ne pregătim pentru această descoperire, o vom întâmpina ca pe ceva bun, şi o vom percepe ca pe un câmp comun binecuvântat de Creator, şi nu ca pe o viaţă plină de primejdii şi ameninţări. Totul depinde numai de vasul nostru, care trebuie să perceapă Lumina.

Veţi simţi că acest câmp al conexiunii reciproce este binecuvântat de Creator fiindcă voi înşivă veţi vrea să-l binecuvântaţi! Veţi gândi că fiecare nouă revelaţie vă este un câştig fiindcă vă aduce mai aproape de dăruirea generală, de garanţia mutuală!

Tot ce s-a întâmplat a trebuit să se întâmple. Noi nici nu am comis erori, nici nu am făcut mişcări greşite – totul s-a întâmplat după dorinţa Creatorului de a ni se revela în acest fel. Nu trebuie să regretăm nimic din trecut, nici cele mai dureroase evenimente care sunt foarte greu de acceptat: „Nu este nimic în afară de El”.

Dar de azi înainte, noi trebuie să vedem că totul depinde de noi, şi că „nimeni nu ne va ajuta, în afară de noi înşine!”

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 8/30/2011 „Şamati 110”

Filed under: Lectia zilnica | Add Comment →