Notiunile descrise in Tora reprezinta Actiuni Spirituale

Revelatia Creatorului are loc in Lumina Hochma. Lumina Hasadim, daruirea ca scop in sine, e o simpla pregatire a sufletului de a primi lumina. Trecem Machsomul, atingem calitatea daruirii (de dragul daruirii- calitatea Bina) si ramanem in aceasta stare pe perioada corectiei “40 ani in desert” pana cand o atingem in final prin implinirea dorintelor noastre cu Lumina Hasadim.

Mai tarziu incepem sa “primim de dragul de a darui” (“pasirea pe taramul Israelului”, cuvantul “Eretz” inseamna “pamant” si e derivat din “Ratzon”- dorinta; Isra-el semnifica “direct catre Creator”). Noi folosim dorinta noastra pentru a darui, revelandu-l pe Creator (Lumina Hochma in Lumina Hasadim). Astfel, se spune ca Creatorul se dezvaluie pe sine doar in “taramul lui Israel” (dorinta de a oferi), iar exodul din Israel e numit alungare (de la daruire si spiritualitate).

Intre cuvintele “exil” (Golah) si “mantuire” (Gheula) e doar o litera diferita, “Alef” care reprezinta Creatorul (primul si singurul din lume). “Pamantul lui Israel” reprezinta dorinta de a primi de dragul de a darui. Aceste dorinte care ma opresc de la a primi si revela Creatorul, care servesc doar scopului daruirii, inseamna ca nu sunt inca in taramul lui Israel, dar sunt aproape de el.

Prin urmare, Kabbalah descrie diferite sfere drept cercuri in jurul Taramului Israel. Treptat ne distantam de Babilon si cucerim acest pamant prin corectarea dorintelor noastre pas cu pas. Vorbim despre aceeasi dorinta, care ramane constanta, in timp ce atitudinea noastra fata de ea se schimba.

Parasesc Babilonul, sosesc si parasesc Egiptul in trecerea prin diferite dorinte de satisfacere a propriilor intentii. Sunt de acord sa restrictionez aceste dorinte, ceea ce inseamna sa trec de Ultima Mare.

Sunt pregatit sa ma ridic deasupra egoismului meu, deasupra muntelui Sinai (varful urii) si sa ma conectez la dorinte noi (“Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti”).

Nu obtin aceleasi dorinte ca vecinul meu, dar imi intorc dorintele proprii ca pe o manusa, “de dragul aproapelui” in loc sa fie de dragul meu.

Mai tarziu, sunt pregatit sa primesc placerea prin aceste dorinte, dar nu pentru propria placere, cum era mai inainte, ci pentru a putea darui, de dragul aproapelui meu. Dorintele sale devin mai importante pentru mine decat ale mele (un fel de implinire “indirecta” a dorintelor mele) in contrast cu implinirea “directa”.

Deci, asa cum putem observa, toate notiunile descrise in Tora (Egipt, Muntele Sinai, 40 ani in desertul Sinai, Taramul lui Israel) reprezinta actiunea spirituala din interiorul uneia si aceleiasi dorinte. Singurul lucru care se schimba e atitudinea noastra fata de modul in care le implementam, si astfel observam ca ceea ce am considerat a fi geografie si istorie, devine un portret interior.

Gradual ajungem la infatisarea corecta si vom fi socati: “Cum am putut gresi atat de mult cand am crezut ca Tora ne-a invatat despre intamplari istorice straine si geografie externa?” Nu vom putea crede ca la un moment dat am privit Tora ca pe un roman istoric. Va parea atat de firesc pentru noi sa intelegem ca e vorba de dorintele umane prin care atingem spiritualitatea. Ce ramane in afara noastra e doar “Olam Amedumeh”- o lume a iluziilor.

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul precedent: