Întrebare: De ce nu ne lasă Creatorul să reuşim în nimic şi ne forţează să ne îndreptăm către El?

Răspuns: El vă dă întreaga lume, vă obligă să faceţi anumite acţiuni şi face în aşa fel încât să vă îndreptaţi către El. Altfel, cum şi în ce mod aţi putea reuşi?

De fapt, tot ceea ce aveţi nevoie este să vă întoarceţi către Creator. Cum altfel vă puteţi corecta şi cum puteţi deveni similari cu El? Nu o să reuşiţi să vă ridicaţi din mlaştină trăgându-vă singuri de păr, sau, după cum este scris: „Un prizonier nu se poate elibera singur”, din moment ce sunteţi doar o dorinţă de a primi.

Deci, treceţi prin stadii diferite, la fel ca şi restul omenirii. Europenii, de exemplu, încearcă cu disperare să menţină „uniunea” între ei. De fapt, ei par a fi orbi şi stupizi, dar ce altceva pot face?

Nimic nu se va întâmpla până când ei nu vor trece prin întreg procesul şi în final îl vor abandona. Vor trebui să recunoască eşecul lor, indiferent că o vor face înainte de război sau după şi vor spune: „Asta este. Nu ştim ce să facem”. Apoi, ei ne vor asculta.

Deci, trebuie să pregătim o scrisoare în avans, cu instrucţiuni pentru ei şi să le-o trimitem. Este obligaţia noastră. Nu contează cine o primeşte şi cine o citeşte. Nu contează în ce coş uitat este aruncat şi nici ce filă va fi distrusă. Trebuie s-o facem.

Este la fel pentru fiecare dintre noi, dar diferit faţă de europeni. Trebuie să ne întoarcem către Creator, deoarece El este sursa tuturor forţelor. Cine ne poate ajuta? Avem nevoie de Lumina care Corectează şi de forţa dăruirii, pentru a ne ridica deasupra forţei de primire şi pentru a ne stabiliza în legătură cu ea.

Toată munca noastră provine din întoarcerea către Creator. Tot liberul nostru arbitru constă în accelerarea procesului, prin evitarea conflictelor. De ce ar trebui să experimentez eşecuri an după an, cu scopul de a le depăşi şi apoi să mă întorc către Creator?

După cum este scris: „Cine este înţelept? Acela care vede viitorul”. Astfel că, eu vreau să devin un om înţelept, acum! De ce ar trebui să sufăr ani întregi? Ce aş avea de câştigat din asta? Această avansare este numită „calea suferinţei”.

Calea bună este atunci când – fără întârzieri, prin intermediul grupului şi prin alte mijloace – eu atrag Lumina şi înţeleg imediat ce am de făcut, cum să mă înalţ. De ce ar trebui să mă adâncesc din ce în ce mai mult în conflicte, boli, dezastre şi lovituri constante?

Întrebare: Cum aş putea să doresc asta, dacă Creatorul îmi controlează dorinţa?

Răspuns: El îmi controlează dorinţa şi inserează în ea o nevoie motivantă pentru următorul nivel. Acum, acest nivel pare a fi întunecat. Întoarceţi-vă către grup, cereţi Lumina care Corectează şi totul va fi iluminat. Este întunecat pentru că priviţi la el prin intermediul calităţilor opuse.
Din a 4-a parte a Lecţiei zilnice de Cabala 29/8/12, “Exil şi Eliberare”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment →