La inceput, Lumina a creat vointa de a primi. Apoi a dezvoltat-o si a indepartat-o de ea, pentru a-i da independenta, o oportunitatea de a se guverna singura si de a fi ecchivalenta cu Lumina. In acest proces, Lumina a fost la prima; a fost cauza, in timp ce vointa de a primi a fost cea de a doua, efectul.

Fiecare actiune are loc prin impactul Luminii asupra vointei de a primi (dorinta). Dorinta, in sine, nu este capabila sa actioneze. Numai prezenta Luminii in ea, da vointei de a primi oportunitatea de a cere Luminii un anumit tip de efect.

Indata ce Lumina a pregatit dorinta pentru corectia independenta, dandu-i abilitatea de a deveni similara cu ea, Lumina nu mai este primordiala in ceea ce priveste actiunile facute de catre dorinta. Ramane doar o forta motivanta. Trezeste la actiune vointa de a primi, creand toate circumstantele necesare pentru corectia acesteia, astfel incat sa poata obtine echivalenta de forma cu Lumina.

Procesul prin care Lumina creaza toate conditiile necesare pentru dobandirea de catre dorinta a echivalentei de forma cu ea, se numeste coborarea Luminii si a vointei de a primi de sus  in jos. Maturizarea graduala a echivalentei dorintei cu Lumina se numeste ascensiune de jos in sus. In timpul coborari de sus in jos, Lumina stabileste gradele ascensiunii de jos in sus, lasandu-i dorintei liberul arbitru (libertatea de alegere si actiune). Acel liber arbitru se va ridica pentru a forma aspiratia de similaritate sau apropiere cu Lumina prin intoarcere la Lumina.

Lumina a programat etapele ascensiuni, pentru a conduce dorinta prin formele pe care trebuie sa le obtina in corectia ei treptata. Tot ceea ce trebuie sa facem este sa fim in stare sa ne conformam cu forma fiecarui grad spiritual specific in fiecare etapa si sa cerem Lumina Corectiei, care ne va face similari cu Lumina.

Pentru a intelege munca Luminii asupra noastra si programul ei de corectarea a noastra, si pentru a dori ca acest program sa fie implementat in noi, ne adunam in grup, studiem Cabala si ne inspiram unul de la celalalt pentru a da importanta castigarii echivalentei cu Lumina si nu sa fim impotriva ei. In acest proces, eu trebuie mai intai sa ma anulez printr-o restrictie (Tzim Tzum), ca si cum nu as mai exista. Trebuie doar sa las Lumina sa vina si sa faca munca. Aceasta participare pasiva imi permite sa gasesc calea spre Lumina.

Dupa asta, trebuie sa-mi doresc in mod activ impactul Luminii, deoarece facand asta cresc presiunea debitului ei cu intelegerea pe care o primesc de la grup. Fiind de acord sa primesc un efect puternic al Luminii (spunand Sa fie), castig calitatea daruirii, similaritatea mea cu Creatorul. Pun dorinta mea minima (intelegerea) dar multumita puternicului curent al Luminii, primesc o enorma proprietate de a darui (intentie de a daurui) la intrare si acesta este noul meu sine.

Lumina intra in punctul meu initial din inima (Netzotz, scanteia) si explodeaza in sus. Fiind de acord cu actiunea ei, eu cresc pana obtin al 125-le grad spiritual, Creatorul si obtin aceasi putere.

Asta simbolizeaza sarbatoarea de Sukkot. De fapt, toate sarbatorile din lumea noastra sunt simboluri ale lucrurilor care ni se intampla in lumea spirituala.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 24.09.10, Pierderea din hambar si crama

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment →