Adevărul iese la iveală numai printr-o muncă grea.

Munca spirituală înseamnă să preferi adevărul faţă de orice altceva: minciună şi dulceată versus amărăciune. Atunci când mă ţin de acest adevăr, încep să obţin perfecţiunea şi eternitatea pe care nu am cunoscut-o înainte. Atunci când plasez adevărul deasupra a tot, fără să prefer nimic altceva, învât până la urmă că de fapt nu există nimic altceva decât acesta.

Atunci când dorinţa de a primi plăcere se ridică deasupra punctului creaţiei cuiva, devine inclusă în cel de sus unde încă nu a existat ci a fost doar într-o stare potenţială. Dispare din cel de sus într-o asemenea măsură încât începe să perceapă eternitatea. Toate treptele pe care le trecem pentru a ne întoarce la rădăcini rămân în noi.

Atunci când urcăm, le colecţionăm şi le includem în noi. De aceea acest întreg proces, întreaga noastră istorie, devin parte a existenţei noastre. Pe drumul nostru, noi experimentăm toate stările descrie în cărţile de Cabala. Le includem în noi şi ne simţim ca un întreg cu toate sufletele Cabaliştilor care au completat deja întregul drum al reîntoarcerii în Lumea Infinitului.

Nu există nimic altceva decât dorinţă. Locul lumii spirituale este dorinţa care este similară cu dorinţa Creatorului. Locul lumii corporale este dorinţa care este opusă Creatorului. Atunci când o persoană vrea să ajungă la Creator, are toate mijloacele necesare pentru a face asta: mediul, cărţile şi un învăţător. Acestea o pot ajuta să analizeze tăria dorinţei actuale de a ajunge la Creator.

Libera mea alegere constă în cât de importante le consider pe acestea în comparaţie cu mine însumi, adică dacă ele sunt mai importante pentru mine sau eu sunt mai important decât acestea. Am cu adevărat o oportunitate să măsor asta. Dacă Creatorul mi se revelează, eu m-aş anula complet în faţa Lui. Aş fi ca un scalv, o maşină şi nu aş mai descoperi esenţa mea. Nu aş reuşi să ies la nivelul Creatorului Înşuşi.

Atunci când cineva dăruieşte, sursa plăcerii infinite îi apare deoadată, în măsura în care acesta are o dorinţă pentru ea. Apare o forţă infinită, o raţiune infinită, sentimente infinite şi el satisface pe toată lumea. Asta presupune să accepţi forma Creatorului, forma a ceva etern care nu a mai fost cunoscut până atunci. Atunci când cineva începe să acţioneze astfel, către ceilalţi, începe să îl perceapă pe El.

Simt durerea şi suferinţa lumii în măsura în care o satisfac iar apoi eu umplu dorinţele acesteia. În final, fac o pregătire şi uşurez avansarea spirituală a celorlalţi. Primesc Kelim de la ei şi Lumina de la Creator, iar asta îmi dă o împlinire măreaţă, în creştere, până la infinit.

Munca de diseminare locală este foarte importantă. Vreţi să aveţi o conexiune cu cineva, atunci influenţaţi-l şi toată Lumina va trece prin voi.

Sufletul este dorinţa de a primi plăcere care a luat intenţia de dăruire, care te poate conecta de aproapele tău, de dragul lui. Iubirea este să dăruieşti aproapelui tău ceea ce el doreşte, în loc să îi dăruieşti ceea ce tu doreşti. Atunci când eşti în starea de dăruire, chiar şi lipsa de împlinire este percepută că un motiv de a împlini.

Pregătirea lecţiei

Zoharul este o carte specială, care descrie o stare specială, atunci când o persoană care primeşte împlinire de sus trece forţa spirituală către ceilalţi. Această carte descrie cum se simte cineva care descoperă o nouă realitate.

Desigur, nu înţelegem aceste stări şi nu existăm în ele. Totuşi, dacă ne dorimă să fim în ele, începem să ne apropiem de acestea. Scrierile din această carte ne influenţează şi ne apropie de ele.

Oamenii

Economia este matriţa egoismului nostru. Suntem conectaţi prin diferite realţii şi vrem să le cântărim, măsurăm şi să le reglăm. Stabilim diferite tipuri de conexiuni între noi, pentru a ne aproviziona şi aceste conexiuni sunt măsurate cu ajutorul unei ştiinţe numită economie.

Baza economiei este de a măsura relaţiile dintre noi. Trebuie să înţelegem cum ne furnizăm mijloacele de existenţă, pentru noi şi ceilalţi, cum ne conectăm pentru a ne împlini unul pe celălalt de dragul propriei împliniri şi cum se întrepătrunde reţeaua de interconexiuni dintre noi. Expansiunea sa semnalizează faptul că un defect mare, egoist se va manifesta în ea în curând şi că va trebui să îl corectăm.

Există o conexiune între noi, iar astăzi noi începem să descoperim că această este o conexiune rea, stricată. Această formă de conexiune de distruge şi ne ucide. De aceea întreaga noastră muncă este numai între noi şi, la fel cum o lume bătrână, stricată, este rezultatul unei conexiuni egoiste, o lume nouă, corectată, va fi rezultatul dăruirii reciproce.

Singura noastră corecţie este în a ne uni, a deveni Lumina pentru naţiuni şi a arăta calea corecţiei întregii lumi. Astăzi, lumea este fără ajutor. Cele mai luminate minţi nu ştiu ce să facă. Timpul nostru a sosit. Odată ce vom face ceea ce trebuie să facem, vom merita respectul şi gratitudinea lumii.

De aceea trebuie să diseminăm mai mult, să explicăm mai mult şi să fim cei care dau un exemplu corect. Intrăm în timpul Cabalei practice, în care întregul scop este corectarea omului,

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment →