Sentimentul importanţei scopului vine de la Lumina care Reformează. Nu depinde deloc de om. El ar trebui doar să lase Lumina să fie revelată în el şi tot ceea ce se întâmplă cu el va fi făcut de Lumină.

Toate acestea ţi se vor întâmpla şi tu te vei simţii minunat, numai dacă deschizi un loc în tine pentru Lumină. Nu trebuie să ne gândim ca asta se întâmplă datorită unor abilităţi speciale pe care le are omul. Ar trebui să apreciem şi să respectăm învăţătorul nu ca figura actuală ci ca informaţiile pe care le deţine, pentru că prin el primiţi Lumina. În plus, trebuie să apreciem grupul, pentru că fără el nu veţi putea fi capabili să percepeţi Lumina, să o simţiţi, înţelegeţi şi să o folosiţi. Nu veţi avea unde să o lasaţi să intre.

Întrebare: Ce înseamnă să „creăm o deschidere pentru Lumină?”

Răspuns: Cu cât eşti mai în adeziune cu Lumina, cu sursa, şi vrei să te anulezi, cu atât eşti mai inclus cu Galgata ve Eynaim proprii în AHP ale celui superior.

AHP ale celui superior, plin de Lumina Hochma, este vasul lui de primire. Poţi să fi acolo dacă te anulezi. Apoi înoţi acolo în apele Bina şi creşti. Ai totul, toată lumea, „de la un capăt la altul”; totul depinde de cât de mult te anulezi.

Dar eşti deja născut cu vasele tale independente. Trebuie să te minimizezi în relaţie cu starea în care eşti în lumea Ein Sof (Infinitate). Şi asta pentru că superiorul este Infinit comparat cu tine. De aceea, ar trebui să te diminuezi la propria măsură, care ar trebuie să fie în afară ca un embrion.

Tranziţia este foarte aproape, acestea sunt durerile naşterii în care primeşti propriile „veştminte”, în loc de a sta în cel superior fără nicio formă proprie şi numai anulându-te primeşti o nouă formă. Nu vedem asta în această lume pentru că un embrion are deja o formă chiar şi când este în pântecul mamei. Dar în spiritualitate nu este aşa.

Din Convenţia Internă, Lecţia 2 din 3.3.2012

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment →