Scrieri de Rabash, „Nu există nimic mai sfant decat Creatorul”: Cel mai important este sa obtii gradul de embrion spiritual. Ca şi în corporalitate, in momentul in care o femeie devine gravidă, este cert că ea, de asemenea, va da naştere. Dar toate grijile sunt ca femeia trebuie să devină gravidă. Este acelasi lucru în munca spirituală. Cel mai dificil pentru noi este sa intram în starea de embrion spiritual, care inseamna sa primim în dorinţa noastră de a ne bucura o altă dorinţă, numita dorinta de a darui.

Atunci când omul merita sa devina embrion spiritual, dorinta de a darui intra in dorinta de a primi, ceea ce înseamnă că Creatorul limiteaza o formă în altă formă. Şi aceasta este o mare inovaţie, un miracol real, pentru că este împotriva naturii noastre. Şi numai Creatorul poate să schimbe natura; nu este în puterile omului.

Şi aceasta este într-adevăr o mare inovaţie pentru o persoană care descoperă aceste schimbări în sine însaşi. Precum o persoană trece prin aceste etape în munca spirituală, forţa superioară construieste în ea diferite forme şi forme în forme. Ca urmare, atunci când o persoană descoperă formele care se trezesc în ea, aceasta se construieşte pe sine. 

Forţa superioară actioneaza, iar noi suntem rezultatele acţiunii sale, munca Creatorului. Munca noastră este sa încercam să descoperim lucrarea Lui, insemnand, noile forme care se creează în noi.

O „forma” este o intentie de dragul de a darui. Şi după aceea, o formă suplimentară apare: dorinta de a primi, care adoptă forma daruirii si primeste de dragul de a darui. Din legătura şi includerea dintre diferitele forme, una câte una, vom obtine Creatorul, dupa cum se spune: „Prin acţiunile Tale te vom cunoaste.”

Toate aceste schimbări se întâmplă în substanţa noastră şi le obtinem. Pana la urma, substanţa noastra este dorinta, prin urmare, simţim modificările prin care aceasta trece: bune sau rele, în legătură cu noi sau cu alţii. În acest fel, o persoană construieşte răspunsurile sale la formele prin care trece.

Cu cat mai mult se ridică pe sine mai presus de sentimentul său, cu scopul de a fi un observator care nu depinde de sentimentele sale, cu atât mai repede ea descoperă natura interioară a acestei acţiuni, fără legătură cu substanţa. Acesta este înţelesul „credinţei deasupra raţiunii.”
Dacă ea doar caută noile forme şi se deschide faţă de ele fără a împiedica acest lucru, ci se ridică deasupra sentimentelor ei şi vrea să descopere formele daruirii, atunci devine partener al Creatorului in aceasta lucrare. Şi atunci persoana incepe sa se miste cu Creatorul şi face exact aceleaşi mişcări.

Ea chiar precede Creatorul şi se pregăteşte în avans pentru toate modificările care sunt pe cale să se întâmple cu ea in fiecare moment. Aceasta pregatire accelerează progresul său şi o face să primească cu bucurie fiecare forma care vine la ea, plăcuta sau neplăcuta. Într-adevăr, ea deja s-a ridicat deasupra sentimentelor şi dorinţelor sale egoiste şi acum se identifică numai cu formele daruirii.

Aceasta se numeşte obtinerea Masach-ului (ecranului), forţa cuiva de a depăşi sentimentele neplăcute din dorinţele sale egoiste.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala,13/11//2011, Scrieri de Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment →